Umblă vorba prin târg că rugăciunea „Tatăl Nostru” în limba „celtă” ar semăna izbitor cu limba română: „Tatăl Nostru în limba celtă, asemănare izbitoare cu limba română”. Prostia asta a plecat din cercul dacomanilor, a ajuns în ziare și distribuită de toată lumea pe rețelele de socializare.
Vom trece peste insurmontabila dar necesara clarificare a ce înseamnă această limbă celtă. O fi o formulare mai veche, una contemporană, la ce zonă geografică face referire etc.? La o simplă interogare pe motoarele de căutare vom afla că în limba galeză, rugăciunea tatăl nostru sună astfel:
The Lord's Prayer
„Ein Tad yn y nefoedd,
sancteiddier dy enw;
deled dy deyrnas;
gwneler dy ewyllys,
ar y ddaear fel yn y nef.
Dyro inni heddiw ein bara beunyddiol,
a maddau inni ein troseddau,
fel yr ym ni wedi maddau i'r rhai a droseddodd yn ein herbyn;
a phaid â'n dwyn i brawf,
ond gwared ni rhag yr Un drwg.
Oherwydd eiddot ti yw'r deyrnas a'r gallu a'r gogoniant am byth. Amen.”
Și totuși în cartea lui John Chamberlayne apare o rugăciune care seamănă izbitor cu limba română. Se pare că avem o problemă.
Păi singura certitudine legat de acest subiect este că limba română nu seamănă deloc cu limba galeză, denumită celtă în contextul de mai sus. Restul sunt ipoteze și incertitudini. Nu prea cred că cineva a citit cartea lui Chamberlayne să vadă exact despre ce este vorba. În cartea dumnealui apare și rugăciunea în galeză pe care am postat-o mai sus. Oare Chamberlayne chiar zicea welșă sau walahă? Chiar dacă ar fi cazul, Chamberlayne este om și poate greși.
Reiterez singura certitudine: limba română nu seamănă cu galeza! Ioc!
Și închei cu un alt articol care dezbate problema: „Tatăl Nostru în “celtă”: presa română, între ignoranță agresivă și manipulare ieftină…”
Vom trece peste insurmontabila dar necesara clarificare a ce înseamnă această limbă celtă. O fi o formulare mai veche, una contemporană, la ce zonă geografică face referire etc.? La o simplă interogare pe motoarele de căutare vom afla că în limba galeză, rugăciunea tatăl nostru sună astfel:
The Lord's Prayer
„Ein Tad yn y nefoedd,
sancteiddier dy enw;
deled dy deyrnas;
gwneler dy ewyllys,
ar y ddaear fel yn y nef.
Dyro inni heddiw ein bara beunyddiol,
a maddau inni ein troseddau,
fel yr ym ni wedi maddau i'r rhai a droseddodd yn ein herbyn;
a phaid â'n dwyn i brawf,
ond gwared ni rhag yr Un drwg.
Oherwydd eiddot ti yw'r deyrnas a'r gallu a'r gogoniant am byth. Amen.”
Și totuși în cartea lui John Chamberlayne apare o rugăciune care seamănă izbitor cu limba română. Se pare că avem o problemă.
Păi singura certitudine legat de acest subiect este că limba română nu seamănă deloc cu limba galeză, denumită celtă în contextul de mai sus. Restul sunt ipoteze și incertitudini. Nu prea cred că cineva a citit cartea lui Chamberlayne să vadă exact despre ce este vorba. În cartea dumnealui apare și rugăciunea în galeză pe care am postat-o mai sus. Oare Chamberlayne chiar zicea welșă sau walahă? Chiar dacă ar fi cazul, Chamberlayne este om și poate greși.
Reiterez singura certitudine: limba română nu seamănă cu galeza! Ioc!
Și închei cu un alt articol care dezbate problema: „Tatăl Nostru în “celtă”: presa română, între ignoranță agresivă și manipulare ieftină…”
Eroarea lui Chamberlayne e de fapt mai veche si se datoreaza a 2 germani care prin sec. 16 s-au apucat sa culeaga texte in limbi celtice (fara sa aiba habar de ele), au dat de textul in limba rom^na (Tatal Nostru), au vazut scris Wallice sau Wallica si au confundat cu Welsh sau Wales.
RăspundețiȘtergerehttp://www.romling.uni-tuebingen.de/coseriu/publi/coseriu109.pdf
Interesante informații, sigur ar fi captivant studiul acestei probleme. Cei mai cerebrali sigur vor înțelege problema dacă urmează linkul dv. Pe mine mă distra că în aceeași pagină citată de dacomani, apare atât rugăciunea în românește cât și cea galeză. La o căutare pe internet, primul rezultat găsit i-ar fi edificat.
ȘtergereCum explicati ca in Wales este comun numele Ioan Sau Alun???
RăspundețiȘtergereFără a intra în detalii lingvistice prin , la fel cum cuvântul „pula” este comun:
Ștergere- Croației (unde este un celebru oraș)
- Botswanei (unde este moneda națională)
- României (unde este un celebru organ).
Intrând, însă, pe teritoriul serios și logic, există cuvinte care se dezvoltă în paralel fără legătură între ele.
Există cuvinte care vin dintr-un substrat foarte vechi care transcende populațiile cunoscute de noi: (români, galezi, daci, romani etc.), arareori este românesc, oricât le-ar place unora, așa cum se pare că este cazul cuvântului alun.
Pe de altă parte, Ioan vine pe filieră religioasă, greacă (Ἰωάννης) și ebraică (יוחנן).
Așa explic eu. Dacă dv. aveți altă teorie, ar fi bine s-o explicați, altfel sunteți doar o persoană care crede ceva, nu știe foarte bine ce și mai ales, de ce.