O nouă postare pe chestia pe care nu mai știu cum s-o numesc. Mă referer la situl AdD. Un articol semnat de stimabilul Roxin și anume: „Lovitură teribilă pentru susținătorii romanizării: Lingviști spanioli și francezi dovedesc științific că limbile romanice nu vin din latină și că latina este doar o verișoară a acestora, nu mama lor!!! VIDEO”. Acest articol mi-a generat trei sentimente distincte. Mirare. M-am mirat cum poți fi atât de incapabil să nu verifici ce scrii măcar cu DEX-ul? Supărare. Cum poți pune la dispoziția publicului niște informații care contravin logicii elementare și a celor mai de bază informații? Nervi. Cum poți să fii atât de impertinent încât să acuzi istoriografia românească de incompetență când tot al doilea tău cuvânt este o cretinătate fără limite? Este inconștiență sau reavoință?
Iar pentru cine mai are dubii că articolele publicate în AdD nu sunt pline de prostii am să vă ofer doar câteva evidențe din articolul menționat mai sus:
Citatul de pe mormântul lui Naevius și anume: „OBLITI SUNT ROMANAE LOQUI LUNGUA LATINA” nu se referă la limba latină în totalitate. Răspunsul nu este atât de simplist precum gândirea AdD și se află pe Wikipedia:
„Immortales mortales si foret fas flere,
flerent diuae Camenae Naeuium poetam.
itaque, postquam est Orchi traditus thesauro,
obliti sunt Romani loquier lingua Latina.
If immortals were allowed to weep for mortals,
the divine Muses would weep for the poet Naevius.
And so after he was delivered to the strongbox of Orc[h]us,
Romans forgot how to speak the Latin language.[5]
If these lines were dictated by a jealousy of the growing ascendancy of Ennius, the life of Naevius must have been prolonged considerably beyond 204, the year in which Ennius began his career as an author in Rome. As distinguished from Livius Andronicus, Naevius was a native Italian, not a Greek; he was also an original writer, not a mere adapter or translator. If it is due to Livius that the forms of Latin literature were, from the first, molded on those of Greek literature, it is due to Naevius that much of its spirit and substance was of native growth.”
Mai departe se menționează printre altele: „Cum se zice “luptă”? În spaniolă – lucha, în franceză – luta, în italiană – lota, în română – luptă. În latină? Pugna!!!” Ia să vedem ce zice DEX-ul: „LUPTÁ, lupt, vb. I. 1. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. Refl. recipr. și intranz. A se război, a purta război, a fi în război cu cineva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă. 3. Refl. și intranz. Fig. A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol. 4. Intranz. Fig. A se strădui să obțină ceva. – Lat. luctare.”. Hopaaaa! Din latinul luctare? Vă asigur că la fel se va întâmpla și cu celelalte cuvinte.
Se mai menționează: „Ca o întărire a spuselor de mai sus, vă reamintesc că, în urmă cu ceva timp, semnalam faptul că o serie de cuvinte specifice armatei și administrației romane (LEGIUNE, CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU, VETERAN, SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU, CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN, EDIL, MUNICIPIU, VICUS) nu s-au păstrat după retragerea romanilor din Dacia, în limba vlahilor, lucru inexplicabil dacă aceștia s-ar fi romanizat, unele dintre ele ajungând în limba română abia în secolul XIX…”. am să ofer doar un citat din Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche: „Iară în anii 7084 (1576) sultan Amurat trimis-au multe întunérice de oşti turceşti, de au trecut marea şi s-au oştit asupra Vavilonului, care este la răsărit şi vârtoase războaie au făcut cu haldei, ce să numescu acum cazâlbaşi şi multă vréme s-au luptat cu dânşii şi nimica nu au isprăvit şi mulţi turci fără samă au pierit. Vă leato 7085(1577) aprilie 15 răposat-au Alixandru vodă domnul muntenescu, fratile lui Pătru vodă Şchiopul şi l-au astrucat în mănăstirea Ostrovul aproape de Bucureşti, ce este zidită de dânsul, carile au domnit 9 ani şi o lună şi au rămas domniia Mihnii vodă, fiiu-său. Într-acesta an s-au arătat în văzduh stea cu coadă sau cumu-i zic unii cometha, noiembrie.” în care găsim oaste și luptă. Nu voi insista pe celelalte exemple, unele putând fi găsite în limba română înainte de sec.XIX, altele poate nu. Deci tăiem și asta de pe listă.
Dacă tăiem toate astea la o analiză superficială, nu știu, zău, câte ar mai rămâne în picioare din materialul AdD la o analiză detaliată. Puține spre nimic.
Iar pentru cine mai are dubii că articolele publicate în AdD nu sunt pline de prostii am să vă ofer doar câteva evidențe din articolul menționat mai sus:
Citatul de pe mormântul lui Naevius și anume: „OBLITI SUNT ROMANAE LOQUI LUNGUA LATINA” nu se referă la limba latină în totalitate. Răspunsul nu este atât de simplist precum gândirea AdD și se află pe Wikipedia:
„Immortales mortales si foret fas flere,
flerent diuae Camenae Naeuium poetam.
itaque, postquam est Orchi traditus thesauro,
obliti sunt Romani loquier lingua Latina.
If immortals were allowed to weep for mortals,
the divine Muses would weep for the poet Naevius.
And so after he was delivered to the strongbox of Orc[h]us,
Romans forgot how to speak the Latin language.[5]
If these lines were dictated by a jealousy of the growing ascendancy of Ennius, the life of Naevius must have been prolonged considerably beyond 204, the year in which Ennius began his career as an author in Rome. As distinguished from Livius Andronicus, Naevius was a native Italian, not a Greek; he was also an original writer, not a mere adapter or translator. If it is due to Livius that the forms of Latin literature were, from the first, molded on those of Greek literature, it is due to Naevius that much of its spirit and substance was of native growth.”
Mai departe se menționează printre altele: „Cum se zice “luptă”? În spaniolă – lucha, în franceză – luta, în italiană – lota, în română – luptă. În latină? Pugna!!!” Ia să vedem ce zice DEX-ul: „LUPTÁ, lupt, vb. I. 1. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. Refl. recipr. și intranz. A se război, a purta război, a fi în război cu cineva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă. 3. Refl. și intranz. Fig. A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol. 4. Intranz. Fig. A se strădui să obțină ceva. – Lat. luctare.”. Hopaaaa! Din latinul luctare? Vă asigur că la fel se va întâmpla și cu celelalte cuvinte.
Se mai menționează: „Ca o întărire a spuselor de mai sus, vă reamintesc că, în urmă cu ceva timp, semnalam faptul că o serie de cuvinte specifice armatei și administrației romane (LEGIUNE, CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU, VETERAN, SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU, CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN, EDIL, MUNICIPIU, VICUS) nu s-au păstrat după retragerea romanilor din Dacia, în limba vlahilor, lucru inexplicabil dacă aceștia s-ar fi romanizat, unele dintre ele ajungând în limba română abia în secolul XIX…”. am să ofer doar un citat din Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche: „Iară în anii 7084 (1576) sultan Amurat trimis-au multe întunérice de oşti turceşti, de au trecut marea şi s-au oştit asupra Vavilonului, care este la răsărit şi vârtoase războaie au făcut cu haldei, ce să numescu acum cazâlbaşi şi multă vréme s-au luptat cu dânşii şi nimica nu au isprăvit şi mulţi turci fără samă au pierit. Vă leato 7085(1577) aprilie 15 răposat-au Alixandru vodă domnul muntenescu, fratile lui Pătru vodă Şchiopul şi l-au astrucat în mănăstirea Ostrovul aproape de Bucureşti, ce este zidită de dânsul, carile au domnit 9 ani şi o lună şi au rămas domniia Mihnii vodă, fiiu-său. Într-acesta an s-au arătat în văzduh stea cu coadă sau cumu-i zic unii cometha, noiembrie.” în care găsim oaste și luptă. Nu voi insista pe celelalte exemple, unele putând fi găsite în limba română înainte de sec.XIX, altele poate nu. Deci tăiem și asta de pe listă.
Dacă tăiem toate astea la o analiză superficială, nu știu, zău, câte ar mai rămâne în picioare din materialul AdD la o analiză detaliată. Puține spre nimic.
Bun, acum filmul doamnei spaniole, care acum gratie lui Roxin face ocolul internetului rom^nesc, constituie o pilula de extaz pentru dacomani. Raspunsul cel mai normal este tot un interviu filmat cu un specialist (lingvist) de la noi, care sa dezbata acest punct si sa-si expuna obiectiile (probabil poate fi Sorin Olteanu sau altul). Nu cred ca exista asa ceva Pina acum pentru ca filmul e mult prea nou aparut.
RăspundețiȘtergereO spun pentru a multa oara, iata ce usor circula materialele lor si cat de usor sunt "share-uite" si raspandite, fata de o lucrare academica care se gaseste doar la biblioteca sau trebuie comandata si care oricum unui dacoman nu prea-i vine la indemana sa o citeasca.
Pe mine nu mai mai misca deloc astfel de "rebelisme" din partea unor lingvisti care vor sa iasa din anonimat cu tot felul de teorii noi. Au si spaniolii si francezii Gabrielii Gheorghe ai lor, care viseaza limbi primordiale si limbi mame ale limbii latine care sa vezi pozna, au supravietuit in vreme ce limba fiica, latina, a devenit limba moarta. Au fost lingvisti francezi care se chinuiau sa demonstreze ca franceza se trage din ebraica, deci.... Pentru dacomani insa, acest material este un dat de apa la moara. Un alt (mare) dat de apa la moara, care ii va face sa mai tina drapelul lor mai mult decat le-ar fi permis emanatiile lor halucinante este dictionarul etimologic al lui Vinenereanu. Dupa ce studiul genetic Cardos-Rodewald le-a dat cu cuiul in moalele capului (s-a dovedit a fi cu totul altceva decat pretindeau ei), dictionarul Vinereanu a devenit noua trompeta de lupta. Acum le-a venit inca o gura de oxigen.
Daca chiar si chiar nu e posibil in momentul de fata realizarea unui material Video, atunci un articol amplu, cu filmul ca referinta si dezbatut pasaj cu pasaj (gen cum este aici erata la "Dacii, adevaruri...." de exemplu, tot ar fi un inceput destul de bun.
Studiul lui Rodewald a dat cu cuiul în capul daciştilor?? De aceea au fost invitaţi Rodewald şi Cardos de Roxin? Ia o cărticică de logică simplă şi gîndeşte încet. Nu te mai grăbi.
ȘtergereLEGIUNE, CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU, VETERAN, SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU, CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN, EDIL, MUNICIPIU, VICUS)
Ștergere"în care găsim oaste și luptă. Nu voi insista pe celelalte exemple, unele putând fi găsite în limba română înainte de sec.XIX, altele poate nu. Deci tăiem și asta de pe listă."
da...le tai tu că aşa vrei! Întîi să arăţi că au existat aceste vorbe în româneşte, nu că probabil că unele au fost!
:)) Din punct de vedere științific, Roxin este orice numai punct de referință nu. Sau ba este, în sensul de AȘA NU! Deci vă rog nu-l mai aduceți pe Roxin ca argument pe acest blog.
ȘtergereFlorin, discutia cu studiul am mai avut-o si ai recunoscut chiar (chiar tu ai citat 3 paragrafe mari din lucrare) ca ceea ce scrie acolo e total diferit fata de ce afirma Roxin sau Savescu. Cat priveste ceea ce ii spune Rodewald in emisiune lui Roxin, revezi momentul 36:15
Ștergerehttps://www.youtube.com/watch?v=aX4DrBSgH6w
Nu vad ce mai e de comentat pe subiect.
Cum putem dovedi palpabil celelalte din lista, si de asemenea cum putem dovedi contrariul, tot palpabil, atata timp cat deocamdata nu avem texte rom^nesti mai vechi sau mult mai vechi decat scrisoarea lui Neacsu? Ne-ar trebui deci un text autohton de undeva de pe la anul 1000 (pentru ca pina in secolul 6 cat au mai ramas functionale o serie de castre de la Constantin, cuvintele alea sigur au ramas). Foarte probabil ca acele cuvinte s-au pierdut si cred ca e destul de firesc. Cine mai avea armata organizata in legiuni, cine mai avea centurioni, urbanizarea s-a prabusit din cauza migratorilor (deci de unde municipii, teatre, amfiteatre etc)? Dispar obiectele, dispar in timp si termenii. Cine sa mai fi lasat inscriptii, oamenii care au trebuit sa fuga din orase, sa le abandoneze (astea fiind distruse si arse de migratori) si care au trebuit sa se refugieze de atatea ori pe unde au putut? Nu mai avem polcovnici sau parcalabi si nici nu mai folosim cuvintele astea, au ramas doar ca arhaisme.
ȘtergereAu venit alte influente, alte denumiri alti termeni militari, administrativi, boierii aveau nume slave sau cumane, termeni care si ei au disparut (vezi ce ziceam mai sus).
Pin una alta scrisoarea lui Neacsu e compusa preponderent din cuvinte latine, deci da, afirmatia lui Roxin ca toate cuvintele latine din rom^na au fost introduse de pasoptisti e o petarda. Aa, daca ne apucam sa contestam ca si alea din scrisoare sunt latine, ca sunt dacice, doar ca dacii vorbeau la fel ca latinii, aia e alta discutie care cere mult mai mult decat simple afirmatii.
Scrisoarea lui Neadşu NU e compusă preponderent din cuvinte de origine latină. Asta afirmaţi voi, latinomanii. Nu aţi dovedit că sînt de origine latină acele cuvinte.Eu am dovedit însă că unele vorbe cum ar fi a da , aveni, pace, a naşte, a înţelege existau la dacii suddunăreni în sec 5 îen.Sînt pe Inelul de la Ezerovo.Tot acolo pe text se vede forma gramaticală a limbii de atunci care este forma limbii romîme.Aceasta este o dovada. Cu cea mai bună teorie contrară nu o poţi dărîma.DACII NU VORBEAU LAFEL CA LATINII!! Aveau multe cuvinte asemănătoare pt că limbile dacă şi latină erau din familii înrudite. Limba dacă era din familia tracică iar latina din familia italo-galo-hispanică.
ȘtergereAha, deci dv. știți și limba tracică. Și gramatica limbii române cu evidentă descendență latină cum o împachetăm să intre în aberațiile dv.?
ȘtergereGramatica limbii romîne ieste evident alta decît cea a latinei, adică nu ieste cu evidență descendentă a latinei. Așa că nu ieu aberez; tu aberezi. Crezi că mă incui cu cîte o întrebare ce pare șmecheră, dar care denotă incultură? Da, ieu știu și limba tracică vorbită pe teritoriul țării noastre și în Bulgaria în sec 5 îen. Iete scris textul de pe inelul de la Iezerovo în acea limbă, text pe care numai ieu am putut să îl descifrez corect. Pe inel scrie așa: „Polisteneasne, Penea ți-l tea! Neasc-oa pacea! Dă mă-nțileci vii ta miie paciea ta”. E scris cu unele greșeli de către un om ce s-a numit Penea și care desigur nu avea școală. Voiai să fi scris corect? Cu un asemenea text în față să mai suții romanizare înseamnă că iești dobitoc, adică absolut toți cei care mai susțin asta, de ex lingvistul pîrît Ion Coja, acad marius Sala și retul liotei de lingviști proști. Vezi că textul de pe inel prezintă clar caracteristicile gramaticale ale limbii romîne. Cum mai vii tu să spui că au învățat dacii latina și apoi latina a devenit romînă? „vii ta miie paciea ta” a scris un om ce se numea Penea în sec 5 îen!!Asta îngroapă pe toț latinomanii. După asta nu mai poți să vii cu teorii contrare pt că asta e o dovadă, iar o dovadă nu poate fi trîntită cu teorii contrare sau cu argumente contrare.
ȘtergereDle Florin Croitoru, În inscripția de la Ezerovo, pe „P” de ce nu îl citiți „R”? Altfel spus de ce Polistene și nu Rolistene?
ȘtergereSe vede că nu vrei să gîndești. Încearcă și citește R pe textul despărțit de mine.
ȘtergereNu îl citesc R pt că mi-am dat seama că e P. Pînă la mine nu și-a dat seama nimeni, iar tu nu pricepi nici cu explicații.Mai studiați oleacă. O să aflați că nu au existat numai două alfabete antice, grecesc și latin, ci o mulțime de alfabete.Tu știi unul dintre alfabetele grecești vechi. Să știi că au fost mai multe. Afară de asta textul nu e grecesc ci tracic. Au mai modificat ceva tracii.
V-am mai întrebat: și atunci PI-ul din text cum se citește?
ȘtergereAm raspuns de mult la asta. Vezi textul despartit de mine.
ȘtergereFaceți-mi plăcerea și mai explicați o dată.
ȘtergereStudiul la care se face referire, deși s-a realizat pornind de la 47 de probe oase, în final s-au obținut doar 13 amplificări ADN. Cu alte cuvinte, numărul tracilor de la care s-a obținut ADN mitocondrial (ADNmt) este de doar 13. Al doile studiu este compus din analiza a 6 probe de țesut osos, dintre care doar din 3 s-a abținut ADN. În total vorbim de 13-16 probe de ADNmt atribuite tracilor din S-E României, ceea ce este insuficient pentru a avea valoare statistică populațională. Numărul minim de probe acceptat pentru o raportare populațională în perioada 2003-2006 era de 50 de probe per lot populațional, acum fiind de 200-500 probe/persoane conform standardelor din domeniu. Și asta pentru că asemănarea sau diferențierea inter-populațională pornind de la compararea de loturi atât de mici, dă rezultate contradictorii dacă analiza ar fi repetată folosind același număr de probe, dar provenite de la alte persoane/rămășite umane. Iată ce afirmă însăși autorii:
Ștergere“In conclusion we believe that our results reflect an evident genetic similarity between the old Thracian individuals analysed up to now in our study and the modern populations from SE of Europe. So far we can just suppose, that the old Thracian populations would have been able to contribute to the foundation of the Romanian modern genetic pool. More mtDNA sequences from Thracian individuals are needed in order to perform an complex objective statistical analysis.”
Chiar dacă se susține că cea mai mare parte a studiului a fost efectuată la Hamburg, articolele n-ar fi fost acceptate spre publicare într-o revistă de profil din străinătate datorită numărului mic de probe. Presupunând că acele comparații “populaționale” rudimentare menționate ar fi corecte, nu se poate trece cu vederea faptul că se compară traci cu indivizi moderni (și aia puțini la număr <10 per lot), deci, nu putem vorbi de fapt de comparații de populații. Orice genetician știe că o populație este dinamică în timp și spațiu și că trebuie să ai un lot reprezentativ pentru a compara diverse populații.
Mai mult o populație se schimbă în funcție de factori precum migrația poporatelor, drift-ul genetic, mutațiile punctiforme etc.. A face o astfel de comparație înseamnă să excluzi legile elementare ale geneticii populaționale, ale evoluționismului și în fond ale biologiei, să iei câteva probe la întâmplare și să crezi ca ai descoperit un adevăr științific. Ori compari populații din aceiași regiune în perioade diferite de timp, ori compari populații cu localizare diferită dar situate temporar cam în aceeași perioadă. Combinațiile spațio-temporare, în efectuarea de comparații populaționale, pot crește erorile de interpretare, iar când mai adaugi și un lot populațional mic, mai bine te apuci de scris SF-uri.
(textul apartine lui Florin Stanciu, genetician roman)
Sursa: http://florinstanciu.ro/adn-ul-tracilor-romanii-care-se-trag-din-daci-si-alte-povesti-de-adormit-copiii/
Mulțumesc de menționare. Ar fi aiurea să mă leg de acel articol nefiind de specialitate, și oricum, principial dau dreptate dlui. Stanciu. Dar aș vrea să subliniez ceva ce eu o consider o scăpare a dlui. Stanciu (doar pe baza postării menționate) și a altor oameni de știință pe care îmi permit să-i includ în categoria „demitizatori”. Consumatorii neprofesioniști de știință, în cazul de față pasionații de istorie, au nevoie de presupuneri culte. Adică de păreri ale unor specialiști care să spună simplu: „probabil că...”. Nimeni altcineva nu o poate face. Mă rog... cu o probabilitate ridicată zic. Și lipsa acestor afirmații este dovedită clar de curente de genul celui dacoman. Fără o legătură directă, ci doar tangențială cu dl. Stanciu și a dv. care ați semnalat citatul, este greșit când oamenii de știință spun: „nu știm”, oamenii au (mare) nevoie (mai ales în domeniul istoriografiei românești) de „probabil că...”. Principial. Detaliile le lăsăm pe seama diavolului, conform zicalei.
ȘtergereCa un umil amator, cititor doar ca Hobby, incerc eu sa dau un ton (privitor la filmul lingvistei spaniole) printr-o comparatie facuta rapid, sunt absolut convins ca un specialist va avea multe Argumente mult mai bune si mai punctuale:
RăspundețiȘtergereJuramintele de la Strasbourg, franceza sec 9, un pasaj:
“Pro Deo amur et pro Christian POBLO et NOSTRO commun salvament, d'ist di in AVANT, in QUAND. DEUS SAVIR et PODIR me dunat, si salvarai eo cist meon fradre Karlo et in AJUDHA et in CADHUNA COSA, SI CUM OM per dreit son FRADRA SALVAR dift, in o quid il me altresi fazet, et ab Ludher nul plaid NUMQUAM prindrai, qui, meon vol, cist meon FRADRE Karle in DAMNO sit.”
Fara sa fi studiat Limba spaniola, ai senzatia ca aproape te uiti la o Telenovela sudamericana, adica asemanarea e chiar izbitoare. Asta dovedeste mult mai mult decat clar ca spaniola nu putea fi o limba locala celt-iberica si sa nu vina din latina. Chiar daca si in Galia erau celti, ar fi aiurea sa ne inchipuim vreun soi de Limba unitara a lor, iar texte galice oricum s-au pastrat si nu seamana aproape deloc cu asa ceva.
Fenomenul este perfect valabil cu toate limbile romanice, rom^na nefacand nicio exceptie. Cu cat dam inapoi timpul (deci ne ducem la forma mai veche a limbilor), cu atat limbile romanice seamana mai mult cu latina. Doar in treacat pomenind rom^nescu (consemnat) "fratre" care devine "frate" si acel "torna, torna, fratre" una din primele mentionari ale unui text in rom^na.
Mai sînt şi azi limbi în Franţa care seamănă mai mult cu italiana sau spaniola decît cu franceza. Mai sînt vorbitori nativi. Îi găsiţi pe YouTube dacă o să căutaţi dialecte franceze. Limba în care au fost scrise jurămintele de la Srasbourg nu a evoluat în franceza moderna. Fr modernă provine din regiunea pariziană. Ea a fost răspîndită cu precădere DUPĂ Revoluţia de la 1789, adică practic în sec 19. Prin urmare evoluţia pe care o presupuneţi, Sorin Turle, nu a existat în Franţa.
ȘtergereJurămintele de la Strassburg sint scrise in altă limbă nu în franceză.Franceza NU descinde din acea limbă ci descinge din Regiunea Ile de France, de la Paris adică.Deci acele jurăminte nu sint scrise aşa cum spui tu, în franceza din sec 9. In sec 9 se vornbeau in Franţa mai multe limbi printre care aceasta. Dacă ai să cauţi pe YouTube dialecte franceze ai să vezi şi ai să auzi că şi azi se vorbesc în Franţa limbi vechi. Majoritatea vorbea în Franţa la anul 1.800 alte limbi decît franceza. Aceasta s-a răspîndit după 1.800 în Franţa şi a înlocuit limbile locale, dar care mai au şi azi vorbitori nativi.
ȘtergereUn alt pasaj (de mentionat iau DOAR pasajele in limba romanica, limba franceza de atunci, nu ma ating de cele in latina)
RăspundețiȘtergere“Si Lodhwigs SAGRAMENT QUE SON FRADRE, Karlo jurat conservat et Karlus, meos sendra, de SUO part n lostanit, si io RETURNAR non l'int pois, ne io ne neuls cui eo RETURNAR int pois, in NULLA AJUDHA contra Lodhuwig nun li iu er.”
Ce poate insemna decat ca limba franceza atunci semana mult mai mult cu spaniola deat seamna acum, dupa indiciile pe care le avem si rom^na semana cu ele mai mult decat o face azi (Limba daca nefiind de presupus nici macar ca era o limba celtica), adica in prima faza toate aceste limbi romanice erau latina populara, cu timpul devenind pe fiecare teritoriu limba latina populara de acolo, transformata conform locului respectiv, influentelor suferite in zona respectiva samd. Astfel ca acum spaniola si franceza nu mai seamana asa mult acum cum semanau atunci, rom^na a pastrat o afinitate aparte de asemanare cu italiana, probabil dupa aceea ar veni spaniola, dar s-a indepartat intr-o oarecare masura ca sonoritate de franceza fata de forma veche si de asemenea chiar si fata de spaniola, in comparatie cu forma data de primele mentionari.
Ţi-am spus: asta presupui tu pt că nu cunoşti mai multe şi tragi concluzii pe bază de logică.
ȘtergereTurle, aia nu e franceza din Franța acelui timp ci e francezza dintr-o regiune a Franței de azi. Limba aceea a dispărut, nu s-a transformat în franceza de mai tîrziu. Considerațiile tale despre asemănarea limbilor sînt eronate Dacă iei un ziar cu știri în spaniolă vezi că azi limba romînă seamănă mai mult cu spaniola decît cu limba din Jurămitele de la Strasburg.Tu habar nu ai că pe teritoriul de azi al Franței s-au vorbit mai multe limbi și acestea au fost înlocuite aproape total de franceză, care ieste o limbă ce s-a vorbit doar în regiunea pariziană. Consultă măcar o enciclopedie , YouTube, și o să vezi (auzi) limbi din trecut care și azi mai au vorbitori în Franța.
Ștergerelas ca va spunem si noi voua latinomani.
RăspundețiȘtergerelas ca va spunem si noi voua latinomani.
RăspundețiȘtergereAsta în traducere vine un „ba pe-a mă-tii!” de ciudă, nu?
ȘtergereĂsta e argumentul suprem al domniei voastre?
Matei Cristi semna inainte Cristi Nagy. Ma bucur ca Florin e aici, chiar as vrea sa aud ce parere are despre acest tip-fenomen. Spuneam nu odata ca disputa asta gotii=getii isi are aspectele ei interesante si mentine o logica a discutiei atata timp cat vrei sa pui sub semnul intrebarii autenticitatea traducerii bibliei lui Wulfila (a Codexului).
ȘtergereCristi insa sustine ca biblia (traducerea) e 100% autentica, dar aia e de asemenea 100% limba geto-dacilor si mai mult, aia nu e altceva decat proto-rom^na. El mai sustine aiureala ca geto-dacii NU ERAU TRACI (neam tracic) ci germani (neam germanic).
Cat despre analogiile lui halucinante -deci cuvinte care i se par lui ca seamana (gudiskaizo=domoz , gadaunkas=caso, fullihte=luno valanda și laikas, ) nu mai e nimic de comentat, are sute de flatulente mentale din astea. Mai zicea ca "laufen", "schaffen", "betragen" sunt cuvinte dacice si nemtii le-au luat de la ei. Mai spunea ca ia legatura cu Gabriel Gheorghe sa-i "omologheze" "descoperirile" de genul asta.
Omul e dement, am vazut pe niste articole alaturate, posteaza de 4-5 ori acelasi lucru, scrie 10-15 posturi scurte consecutive, asa facea peste tot.
Ai auzit, nea Florin, omul spune ca limba din Codex Argenteus e limba dacilor. Ia si te minuneaza.
Limba din Codex Argenteus ieste limba germană, mai precis un dialect german. Acea limbă nu s-a vorbit vreodată în Suedia sau prin Europa de Est. Dacă sînt destui aiuriți care susțin asemenea lucruri, nu sînt ieu de vină. Limba din codx ieste germană, nu geto-daCĂ!!
ȘtergereStimabile Florin Croitoru, Matei Cristi ne-a demonstrat clar că în Codex Argenteus este limba geto-gotică care seamănă cu suedeza și este diferită de limba dacică. A adus niște argumente imbatabile.
ȘtergereMatei Cristi a demonstrat asta? Mă, tu ești dement! Păi, se vede clar că în codex e o limbă germanică. Am scris și eu asta. Tu îmi explici mie după ce eu am scris clar acest lucru?
Ștergerepai nu ca voi latinomanii ati inceput cu dacomani. deci voi ati inceput cu pe-a ma-tii nu noi dacii, getii
RăspundețiȘtergeredeci la voi latinomanii este ura ca voi ati inceput cu "perle" la adresa dacilor, getilor
RăspundețiȘtergere"Fig. A se strădui să obțină ceva. – Lat. luctare"
RăspundețiȘtergereŞi de unde ştim că aşa este? De unde e scos acest luctare? Dacă scrie în DEX că a fost în latină chiar a fost? Poate e reconstituit de lingvişti. DEXUL fiind plin de greşeli nu poate fi luat în serios.
Nu prea pricepeți cum vine cu știința asta. Să vă explic. Eu consider că undeva am văzut o greșeală. Pentru asta am adus un argument. Din DEX. Dacă dv. că explicația DEX-ului este greșită, e rândul dv. să aduceți contraargument. Altfel sunteți doar un comentator de serviciu părelolog măreț.
ȘtergereE cam greu să îmi explici tu mie ceva în această chestie, mai ales că te prezinţi cu un pseudonim. Eu sînt Florin Croitoru, cel care a descifrat bine primele 3 texte dcrise în limba vorbită pe timpul lui Burebista! Tu nici nu poţi pricepe cum ne dăm seama dacă un text dacic a fost bine separat în cuvinte .Pe cîte pagini aş putea să aduc aici argumente în ce constau greşelile din Dex? Pe blog nu e loc pt aşa ceva!
ȘtergereMărite domn Croitoru să vă citez: „Indiferent cine aduce aceste argumente are dreptate.”. Deci cum rămâne cu universalitatea și repetabilitatea afirmațiilor cu pretenții științifice? Habar nu aveți. Lăsați aerele de mare cunoscător. Dacă aveți habar de așa ceva aduceți argumente nu povești. Pentru povești mă întâlnesc seara cu prietenii la berărie. Nu v-am cerut argumente pentru tot DEX-ul ci doar pentru cuvântul aflat în discuție.
ȘtergerePS. Nici dv. nu aveți habar cine sunt eu. Poate am scris mai multe cărți decât o să citiți dv. în toată viața. Poate nu.
Te las in plata Domnului pt ca ai chef de cearta. Nu sint afirmatii cu pretentii stiintifice. Asta nu e decit o afirmatie fara suport a ta. Raspunde la intrebare exact daca tot te sumetesti pe aici ca ai fi cineva. Deocamdata nu esti decit un om ascuns dupa un nick. E culmea: tu aduci povesti si ceri Argumente! Argumentele le-a repetat Roxin! De ce nu au ramas acele vorbe in romineste? Legiune, cohorta, gladius, Lance...Esti o tinichea obraznica. Nu esti in stare decit sa intorci vorba! Mostra de prostie:"PS. Nici dv. nu aveți habar cine sunt eu. Poate am scris mai multe cărți decât o să citiți dv. în toată viața. Poate nu." Poate da...poate nu...Tu nici nu ai curaj sa spui cinstit cine esti si ce ai facut. Tu esti un tolomac obraznic. Te iei de Roxin. El a facut ceva. A facut mult. E normal sa mai greseasca, dar in cea mai mare parte are dreptate. El a inteles ca Limba romina nu vine din Limba latina si ca noi sintem continuatorii dacilor, nu ai romanilor. Eu am dovedit acest lucru. Am descifrat corect 3 texte antice scrise in romineste. Nu se poate desface in cuvinte un text decit in Limba in care a fost scris. Vii tu ca un prosanac si imi spui ca eu imi dau aere! Tu nu pricepi si pace cxe inseamna sa desparti corect un text antic si acesta sa fie in romineste! Asta e dovada ca nu s-au romanizat dacii, tolomacule! In fata unei dovezi contrare o teorie se face praf! Nici atit nu stii! Roxin nu a venit cu teorii proprii. Tot ce spune el au spus si altii. Tu sari din baie si afirmi ca daca Roxin spune nu e bine. ba, e foarte bine si eu am pus dovada ca Roxin, Densusianu, Savesca, Vinereanu, Carmen Jimenez si Multi altii au dreptate iar latinomani precum Ion Coja, Rosetti, Marius Sala, Sorin Olteanu au gresit grav si nu sint decit niste papagali prosti care repeta si pe lumea cealalta prostiile invatae in scoala.
Ștergere1.Orice greșeală nerecunoscută și neîndreptată public deturnează orice inițiativă. Iar Roxin are tone de greșeli, nici una recunoscută.
Ștergere2.Și hai să discutăm concret pe cazul „a lupta/luctare” să vedem ce nu vă convine aici.
1.E normal sa aiba greseli pt ca spune multe.Ideile de baza nu sint ale lui Roxin ci sint luate de la altii.Eu zic ca nu sint gresite.Sint doua idei de baza: a) dacii nu au invatat latineste. b) sintem in principal urmasi genetici ai dacilor.
Ștergere2. De unde reiese ca a lupta vine din LUCTARE? L-au gasit savantii pe texte vechi? Poate doar au presupus ca a existat acest cuvint.Nu-mi convine faptul ca savantii presupun ceva dupa care afirma ca acest lucru este sigur.Chiar daca ar fi asa; asta nu dovedeste ca toata limba noastra vine din latina. Alte cuvinte de baza de ce nu vin din latina? Cuvintul razboi in latina se zicea belum, iar in limbile romanice se zice ghera, grafiat diferit in italiana, spaniola, franceza. De ce nu a ramas belum? Raspunsul meu este ca si inainte de Imperiul Roman galii, hispanicii si italicii spuneau tot ghera. Daca de acolo ar fi venit colonisti in Dacia si acestia ar fi influentat limba locala e probabil ca spuneam azi GHERA in loc de razboi.
Stimabile, dv. nu înțelegeți lucruri de bază:
Ștergere1.În primul rând dacă are greșeli să le corecteze public că altfel informează publicul prost. Vi se pare normal să lase publicului prostii? Adică dv. vă luați de mine că cică aș spune prostii, eu ar trebuie să corectez, dar el nu trebuie că este marele Roxin. Este un impostor! Dacă cineva îi semnalează greșeli pe pagină, șterge comentariile. Vi se pare atitudine cu vreun gram de spirit științific sau măcar cu onoare? Tot spune de adevărul istoric dar care este plin de greșeli. Din aceste cauze să pe acest blog Roxin este un model care nu trebuie urmat.
2.Habar nu aveți de lingvistică și de mecanismele sale. Eu nu stau să vă învăț gramatică de școală generală. De unde vine a lupta dacă nu din luctare? Lăsați balivernele cu alte cuvinte. Să-l lămurim pe acesta.
"Eu sînt Florin Croitoru, cel care a descifrat bine primele 3 texte dcrise în limba vorbită pe timpul lui Burebista!"
ȘtergereHe-heeee, nea Florin, intreaba-l pe Cristi de pe-aici care-i teoria lui, cum limba din Codex Argenteus e limba lui Burebista, cum dacii n-au nici pe naiba a face cu tracii si cum Gundemar, Filimer, Thorismund,Hermanaric sunt nume getice, cum "laufen" sau "betragen" sunt cuvinte geto-dace.
Auzi aici: "weipains" e asemanator cu "apa" dupa principiul "observati litera "p" comuna". Nu "aqua", nici macar "apa", "aphus" , date de Duridanov.
Ți se pare comic să vii cu astfel de aiureli. Mai sînt astfel de oameni care au crezut că au descifrat bine texte dacice,de ex Decev, Duridanov, Sorin Olteanu, Branislav Ștefanovski... peste 50.Nu mai băga pe toți daciștii în aceeași oală pt că între daciștii buni și cei proști sînt diferențe enorme.
ȘtergereMi se pare tragic, nu comic. L-am amintit ca nu am mai vazut si auzit pe nimeni ca el, masacru total. Decev, Duridanov, Olteanu etc au pregatirea lor si au avut logica lor. Ca au reusit sau nu, e alta treaba, oricum, eu cel putin din cate stiu, niciunul nu a pretins ca a reusit, ci sunt tot in faza de propuneri de descifrare.
ȘtergereCu astalalt e altceva, caz patologic....in fine, poate prin unicitatea asta a vrut sa se faca remarcat.
Și eu am pregătirea mea, logica mea și am reușit. Dacă nu au reușit înseamnă că pregătirea nu a fost bună ori logica lor nu a fost cea bună.Tragic este că unii lingviști au un caracter duplicitar și rău. Se prefac că nu pricep că despărțirile mele sînt singurele corecte.Limba este un sistem de comunicare. Asta înseamnă că un lucru comunicat într-un sistem, de ex maghiar, este înțeles doar de către cel ce cunoaște sistemul.Practic un text scris cu orice alfabet în sistemul maghiar d eex nu poate fi separat altfel ca să fie înțeles în alt sistem. De aici concluzia că dacă un text scris continuu a putut fi separat în maghiară, înseamnă că în maghiară a fost scris.
ȘtergereDacă un lingvist nu își dă seama cînd un text scris continuu e bine sau nu despărțit în cuvinte, atunci el se poate spînzura liniștit pt că nu e vreo pierdere pt lingvistică.Prin urmare el nici nu are voie să propună diverse aiureli. El e obligat să știe dacă a despărțit bine sau nu acel text și să își dea seama rapid dacă altcineva a reușit acest lucru.
Hieroglifele egiptene au fost descifrate de către tînărul Champolion, nu de către lingviști consacrați. Scrierea cretană cu alfabet linear B a fost descifrată de către un inginer tînăr, Michael Ventris.Prin urmare ideea că doar lingviștii ar putea pt că au pregătire este total eronată. Deocamdata lingviști precum Ion Coja, Sorin Olteanu, Aurora Petan, au dovedit că nu au inteligența necesară ca să priceapă care descifrare e corectă sau nu au caracterul suficient de bun ca să poată recunoaște cinstit că cineva din afara branșei lor a reușit acest lucru.
Dl Cristi Nagy face afirmații fără acoperire.E plin netul de astfel de „daciști”.
Sunteți un habarnist și un superficial. Așa cum tratați cultura generală cu superficialitate, la fel o face și cu pseudo-lingvistica dv. Champolion era filolog, un om de știință care vorbea arabica și copta fluent de tânăr pe lângă latină, greacă, ebraică și multe altele. Nici măcar prin cea mai îndepărtată și umilă formulare să nu aveți curajul să vă comparați cu un personaj de asemenea magnitudine. Marele Florin Croitoru, traducătorul tăblițelor de plumb :)) V-ați făcut pagină pe Wikipedia?
ȘtergereEs reicht, aber!! Știi tu cît de bine vorbea Champolion araba (nu arabica se zice!!), copta, greaca, latina... După ce a descifrat Piatra de la Rosetta l-au umflat cu pompa.Nici nu trebuie să știi atîtea limbi ca să descifrazi bine.Trebuie să fii deștept în primul rînd.Dacă tu crezi ca cineva poate vorbi latinește sau greaca veche, copta înseamnă că ești un mic cretin.
ȘtergereEu nu am tradus textele de pe tăblițe, idiotule. Ți-am mai spus că tăblițele sînt scrise într-un grai romînesc și anume acela din banat, iar textul de pe inelul de la Ezerovo e scris în graiul din sudul României (Bărăgan) grai care se vorbea și de partea cealaltă a Dunării. Tu ești unul dintre dobitocii care mă sîcîie cu prostia și cu obrăznicia lor.Inși ca tine indiferent cît studiază tot dobitoci rămîn. Coja și Olteanu sînt dobitoci cu doctorate în lingvistică. Tu ești la nivelul lor.
mai învîrte-te pe lîngă mine , că mai primești ceea ce meriți. Tot așa au primit Olteanu și Coja.
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
ȘtergereFelul dv. de a vorbi dezvălui înalta dv. cultură și nemăsuratul bun simț. După cum vorbiți sunteți un om de nimic. Iar un om de nimic nu poate produce ceva de calitate.
ȘtergereIată aici ceva să vă culturalizați. După ce citiți vreo 2-3 cărți de acolo revenim la subiectul Champollion (oricum nu-mi fac griji că veți citi ceva).
https://archive.org/search.php?query=%28subject%3A%22Champollion%2C%20Jean-Fran%C3%A7ois%22%20OR%20subject%3A%22Jean-Fran%C3%A7ois%20Champollion%22%20OR%20creator%3A%22Champollion%2C%20Jean-Fran%C3%A7ois%22%20OR%20creator%3A%22Jean-Fran%C3%A7ois%20Champollion%22%20OR%20title%3A%22Jean-Fran%C3%A7ois%20Champollion%22%20OR%20description%3A%22Champollion%2C%20Jean-Fran%C3%A7ois%22%20OR%20description%3A%22Jean-Fran%C3%A7ois%20Champollion%22%20OR%20%22Champollion%2C%20Jean-Francois%22%20OR%20%22Jean-Francois%20Champollion%22%29%20OR%20%28%221790-1832%22%20AND%20Champollion%29
Cât despre graiul românesc de pe tăblițe, facem un concurs să vedem cât înțelege un Bănățean de acolo?
Ce puteți să-mi spuneți despre structura gramaticală a limbii de pe tăblițe?
Felul meu de a vorbi e in functie de interlocutor. daca el incepe sa ma jigneasca il tratez lafel.
ȘtergereTe pomeneşti ca ai citit tu cum a descifrat Champolion scrisul egiptean! In orice caz pt descifrarea textelor de pe placile de plumb este absolut inutil sa ştii metoda lui Champolion pt ca sunt lucruri diferite.
Tu eşti așa de bou încît nu vezi că structura gramaticală a textelor despărţite de mine e de tip românesc. Îţi pun în faţă textul, dar tu întrebi ca tîmpitul ce fel de structură e! Dacă e scris " vii ta miie paciea ta", tu nu vezi că asta e în româneşte? Omul care a scris acolo pe inelul de la Ezerovo, s-a numit Penea şi a fost un om simplu, fără şcoală. Ai fi vrut să scrie ca un absolvent de liceu?
Ion Coja vrî
nd să mă facă praf, a zis că nu se poate să fi fost așa scrise acele texte pt că "prea seamănă cu limba română" . Adică voia să spună că este imposibil să fi vorbit româneşte dacii pt că ei au învăţat mai întîi latina şi mai tîrziu s-a format româna.Adică idiotul cu doctorat nu ştie că nu se poate desface în româneşte un text dacă nu a fost scris în româneşte.
Ai văzut textele de pe tăbliţele descifrate de mine? Le-ai ascultat? Tu nu pricepi acele texte nici cu explicaţii? Dacă nu pricepi eşti un cioflingar ca şi Coja!
Cu textul în faţă tu întrebi ce structură gramaticală are? " Dacebală, ănaîncea du armăsa dacă ceă adesă să înta, dă mucioila du măriresă sarmigetausa. Aici noi ladu puserăm: stă peste armăsa rumunăsă" (Placa 16).
O singură precizare aş dori să fac, în legătură cu greşelile din DEX. Ediţia din 2009 defineşte cuvântul "boier" astfel:
ȘtergereBOIÉR, boieri, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țările Române) Stăpân de moșii, beneficiind de anumite privilegii; persoană din aristocrația feudală; nobil. ♦ (Fam.) Persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenții de aristocrat. 2. (Înv.) Titlu de politețe (echivalând cu „domnule”), adresat persoanelor înstărite, celor cu funcții administrative etc. – Din sl. boljarinŭ (pl. boljare).
Când am început să traduc "Amintirile" şi poveştile lui Creangă în spaniolă m-am lovit de acest cuvânt şi mi-am dat seama că are un echivalent hispanic, anume "boyero", care vine din "buey" (bou) şi înseamnă "persoană care are grijă de turmele de boi". Nu ar fi mai logic ca şi cuvântul românesc să vină de la "bou, boi", nu dintr-un cuvânt slav destul de îndepărtat ca formă?
Bună ziua.
ȘtergereS-ar putea să aveți dreptate în cazul cuvântului boier. Etimologia cuvântului din DEX pare cam alambicată și a dv. destul de simplă și logică. Dar știința nu se face pe impresii. În afară de asemănare care poate fi o simplă coincidență, ce argumente lingvistice aveți în favoarea teoriei dv.? Nu trebuie să-mi răspundeți mie deoarece eu sunt „lingvist” doar din necesitate și curiozitate nu prin profesie, deci părerea mea, în final este irelevantă. Ce este important este să urmărim doctrina științifică și să nu declarăm cu titlu de adevăr părerile noastre care pot fi simple aiureli. Apreciez atitudinea dv., în contrast cu cea a celorlalți interlocutori care au comentat pe aici și a tuturor celorlalți care susțin că dețin „adevărul despre daci”. Dv. doar ați propus o teorie și atât. Restul declară totul cu titlu de adevăr, folosesc tot felul de informații inexistente, nu recunosc acest lucru când sunt confruntați, nu urmăresc un fir roșu al discuției, dovedesc o totală lipsă de respect în conversație, în alte părți se șterg comentarii care nu corespund cu conținutul paginii, nu corectează erori pe care le lansează în spațiul public și doar împotriva acestor ultime lucruri luptă blogul de față.
Indiferent cine aduce aceste argumente are dreptate. Afirmaţia că dacă le-a adus şi Roxin nu ar fi bune, pt că Roxin nu ar fi lingvist de meserie, nu ara logică. Într-adevăr în româneşte nu există cuvinte derivate din: LEGIUNE, CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU, VETERAN, SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU, CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN, EDIL, MUNICIPIU, VICUS).
RăspundețiȘtergeredar jude, judecator, judecata?
Ștergereiudex=judecător. Seamănă, şi? Mai sint sute de cuvinte care seamănă. Şi? Acesta e un criteriu ca să putem fi siguri că din latină vin?
Ștergere1.Felul cum vorbiți nu ține de interlocutor, ține de cei 7 ani de acasă (de ăia lipsă zic). Și oferiți dovezi solide că nici ăia din școală nu-s mulți și solizi.
Ștergere2.Și dacă nu vine latină de unde vine?
Cred că nu merit să stau de vorbă cu un aşa om de ştiinţă cum eşti tu, Velico Dacus. Observ că scriu degeaba. Tu nu pricepi ceva nici cu explicaţii.Tu pricepi doar ca proştii, adică ceea ce îţi place şi îţi convine. A fi deştept înseamnă a putea pricepe chiar dacă e contrar părerii tale şi nu îţi place.
ȘtergerePe mine nu mă interesează ce dovezi solide şi ce mulţi ani de şcoală, solizi, are cineva. Dacă e deştept pricepe. Dacă e prost degeaba are şcoală multă inclusiv facultate, că tot nu pricepe.
2. Nu mai are rost să îţi spun. Ţi-am pus dovezi că româna nu vine din latină.Sînt cele 3 texte antice; cel de pe inel şi cele de pe două plăci de plumb.Dacă tu nu poţi pricepe asta, nu am ce să îţi fac.
1.Să notăm în primul rând că nu ați dat nici o explicație. Doar ați turuit baliverne.
Ștergere2.Să notăm că știința vine din studiu școlară și post-școlară, nu din efuziuni mistice ale unor exaltați.
3. :)) astea sunt marile dv. argumente că româna nu se trage din latină?!? Sunteți demn de toată mila. Așa cum mortul nu știe că e mort, la fel și prostul. Vă mai întreb o dată: astea sunt marile dv. argumente. HAHAHAHA! Ce penibil sunteți.
Dacă nici dv. nu pricepeți asta, ar fi mai bine să încheiem subiectul aici.
Pai in cazul asta particular (jude s.a) de unde putea veni conceptul de judecata, judecatorie? nu a avut toata asta la baza dreptul Roman si institutiile legate de el?
Ștergere"Acesta e un criteriu ca să putem fi siguri că din latină vin?"
Daca nu, care e criteriul ca nu vine? Vad ca nici M.Vinereanu nu i-a putut identifica vreo alternativa...niciun soi de radacina PIE.
Cetate, apropo de civitas, de unde vine? Ca stim ca dacii le ziceau altcumva. Si din nou, nici Vinereanu nu ii identifica vreo alta alternativa (si nici nu prea are cum). Si nu, sigur nu e neologism.
Ștergere1,Trebuie să fii chiar rău intenţionat ca după cîte am scris aici să afirmi că...am turuit baliverne.
Ștergere2.Nu sînt sigur că ştiinţa vine din "studiu şcolară şi post-şcolară". Că nu vine din efuziuni mistice această ştiinţă este absolut sigur. Eu nu am vreo legătură cu efuziunile mistice însă.
3. Eu nu am nevoie să mai arăt argumente că româna nu se trage din latină pt că am adus ceva mai tare decît argumentele; am adus dovezi, mai precis texte antice scrise în româneşte.În faţa proştilor, mai ales cnd sînt şi răi, aceste dovezi nu au efect însă.
Conceptul de judecată există şi la neamuri primitive, deci el a existat cu mult înainte ca Roma să existe.Desigur conceptul de judecată a fost la baza dreptului roman şi a instituţiilor, dar acest concept l-au avut şi alţii în acea vreme: greci, traci, celţi, evrei, egipteni, babilonieni, asirieni.
E de observat că nici o instituţie romană nu a rămas după ce imperiul a căzut: nu sclavie, nu judecătorii de tip roman, nu cod de legi, nu organizare socială. Nici limba latină clasică nu s-a folosit decît puţin în cadrul bisericii din Occident şi ca limbă de cancelarie, adică prin mînăstiri şi la curţile unor feudali pt scrieri de acte. E posibil ca JUDE să se fi păstrat aşa şi să derive din IUDEX, dar nu e posibil să se fi păstrat în limbile popoarelor în mod natural. E doar o ipoteză. Criteriul vostru e că vine natural din latină pt că de acolo vine toată limba. Criteriul meu e că din moment ce limba nu vine din latină nici JUDE nu poate veni în mod natural din latină.
CETATE: după aşaziseşe reguli de transformare a cuvintelor latineşti în cuvinte româneşti cetate nu poate veni din civita. Poate in italiană, de ex localitatea CIVITA VECHIA, adică un toponim. Cetate poate veni de la cuvintul CEATĂ, adică formaţiunea militară care apăra acea construcţie.
Ia un calmant şi citeşte ceea ce scriu eu fără nervi, apoi reciteşte şi gîndeşte încet şi îndelung înainte să scrii.
1.Nu sunt rău intenționat, ați oferit doar argumente unidirecționale. Adică ați luat doar argumentele dv. pentru a le potrivi în efuziunile dv. mistice. Mai există o întreagă teorie lingvistică în spate, teorie pe care nu ați demonstrat-o drept falsă. Doar ați afirmat. Iar afirmația fără dovadă este doar o efuziune mistică pentru dv. atât vreme cât o susțineți adevărată. Dacă ați afirma-o și ați spune că e doar posibilă, ar fi o ipoteză de lucru.
Ștergere2.De aici vin și problemele dv. nu aveți habar nici de doctrina științifică nici de prea multă lingvistică ca și știință.
3.Deși nu vedeți pădurea de pomi vă asigur că sunt mai calm decât dv. din două motive, deoarece mie nu îmi pasă de marele Florin Croitoru, redescoperitorul originii limbii române, deoarece în istoriografie sunteți un zero barat și în al doilea rând nu am venit eu pe blogurile dv. ci dv ați venit pe blogul meu în calitate de mare părelolog.
4.Vă repet faptul că habar nu aveți de doctrina științifică. Referitor la cetate ați făcut doar o afirmație. Haideți să luăm cetate și dacă aveți vreun dram de dreptate în ce spuneți, trebuie să faceți două lucruri. Să demontați actuala etimologie a cuâvntului și să demonstrați noua dv. teorie. Atenție cu argumente necesare și suficiente, dacă aveți habar ce înseamnă asta.
"CETATE: după aşaziseşe reguli de transformare a cuvintelor latineşti în cuvinte româneşti cetate nu poate veni din civita. Poate in italiană, de ex localitatea CIVITA VECHIA, adică un toponim. Cetate poate veni de la cuvintul CEATĂ, adică formaţiunea militară care apăra acea construcţie.
ȘtergereIa un calmant şi citeşte ceea ce scriu eu fără nervi, apoi reciteşte şi gîndeşte încet şi îndelung înainte să scrii."
Exista si forma civitatem.
Nu inteleg despre ce calmant e vorba, daca pui intrebari, nu inseamna ca esti nervos. Nici nu ma enerveaza sa citesc ipoteze (mai ales daca este admis ca sunt enuntate ca atare...ca ipoteze adica...)
1. Domnule îmi pare sincer rău că există pe lume astfel de indivizi ca tine. Eşti evident rău intentionat şi scrii mai ales cînd eşti ălin de nervi şi de venin.Că faci greşeli numeroase de scriere nu mă deranjează, dar că te pretezi la minciuni mă deranjează. Scrii de ex că am oferit argumente unidirectionale. Asta e o şmecherie ca să respingi un ergument. Tu şi latrinomanii tăi oferiţi mereu argumente bi, tri, multi direcţionale? Este vreo lege care stipulează cîte direcţii trebuie să aibă un argument? Tu mă numeşti pe mine incult dar văd că nu ştii un lucru simplu, anume că nu mai trebuie să combaţi teoretic o teorie după ce ai adus o dovadă că ea este falsă. Eu am adus trei dovezi că teoria oficială cu privire la formarea limbii române este falsă.Am arătat 3 texte antice scrise în româneşte, deci e clar că Decebal şi Burebista au avut ca limbă materna româna, mai precis grairi româneşti.
ȘtergereO DOVADĂ DĂRÎMĂ O TEORIE; INVERS NU E POSIBIL.
2. Dacă eu sînt un tîmpit care am putut să descifrez corect 3 texte dacice, atunci ce eşti tu care nu poţi asta şi ce sînt savanţii care nu au putut asta? Bine, eu sînt un cretin. Tu şi savanţii care nu pricepeţi ce am făcut eu desigur sînteţi geniali.Vă uitaţi la lucrările mele cu gîndul în altă parte şi le respingeţi apriori.
3 Deşi eu nu văd pădurea din cauza pomilor.....ha...ha...ha...A copacilor, mă, tontule. În pădure nu sînt pomi, ci copaci!! De unde dracu scoţi tu că eu nu văd pădurea ? Îţi închipui o prostie şi crezi în ea cu tărie. Zici că eşti mai cal ca mine deoarece bu îţi pasă de mine? Păi, de aia nici nu pricepi ce spun eu . Tu nu te poţi concentra. Tu gîndeşti ceea ce ţi s-a predat la şcoală. Nu trebuie să îmi spui tu că pt actualii savanţi eu sînt zero barat, că ştiu eu mai bine cum este. Si ei pt mine săînt tot zero barat: Ion Coja, Marius Sala, Sprin Olteanu, Aurora Peţan, plus numeroşi alţi lingvişti care nu pot pricepe ce am făcut eu, sînt pt mine zero barat.Tu tot zero barat eşti pt mine.
dacă te deranjează că că am venit pe blogul tău şi te-am băgat în seamă, uite că o să nu o să te mai bag. Te trec pe SPAM la email şi nu mai primesc veşti de la tine. Also, drum bun şi cale bătută.
4. Nu mai luăm nimic că am încheiat discuţia cu tine.Sînt de acord că nu am habar de "doctrina ştiinţifică". Tu desigur o cunoşti perferct şi eşti de acord cu ea. Rîmîi cu ea. Nu am " argumente necesare şi suficiente " pt tine, nici nu cred că are cineva aşa ceva. Rămîi cum eşti şi fii fericit. Mă dezabonez de la primirea de emailuri de la tine. Îţi urez mult noroc în viaţă.
Etimologie: Rosetti, Graur, Iordan etc au folosit o metodă eronată. Ei au făcut etomologie numai pe bază de asemănare de cuvinte, adică au găsit de ex cuvîntul ciorbă în turcă, bulgară, greacă și au spus că el vine din turcă. Au găsit cuvînvtul în limbi slave...deci e vent din limbi slave. Au găsit cuvînvtul în maghiară...deci e venit din maghiară. Nu au găsit cuvînvtul în vreo limbă străină...deci nu se știe de unde e! Unui om deștept nu trebuie să îi expici că această metodă este eronată. Un prost nu pricepe nici cu numeroase expicații.
RăspundețiȘtergerePrin urmare să aduci ca argument că de ex cuvînvtul LUPTĂ vine din latină pt că așa scrie în vreun dicținar este eronat. Singurul dicținar etimologic bun este acela scris de MIhai Vinereanu pt că acest dicținar este dovedit valabil de luccrările mele. Cînd de ex ai găsit pe un text antic cuvinte ca PACE, A VENI, A DA, MIE, A ÎNȚELEGE, A NAȘTE plus forme de exprimare romînească, e limpede că textul e într-un grai romînesc scris. Nu se ai poate afirma că limba se trage din latină și aceste cuvinte vin din latină. Atunci e limpede că etimologiile lui Vinereanu sînt în general corecte și deci cele din Dex nu sînt corecte.
Teoria că limba romînă a fost vorbită în antichitate are dovezi. E clar de ce nu au rămas în limba noastră cuvinte ca legiune, veteran, castru, lance....E pt că dacii au avut alt tip de civilizație, iar pe cel roman nu și l-au însușit. Cînd au scăpat de romani au făcut în continuare sate, cetăți, iar relațiile sociale au rămas cele de dinaintea cuceririi Daciei, adică nobili, oameni liberi și clăcași numiți mai departe rumîni la Dunărea de Jos, atît în Nordul cît și în Sudul ei.
Etimologie practică:
RăspundețiȘtergereobservați că sînt multe cuvinte care sînt făcute cu o rădăcină,nu sînt sinonime și aparent nu au între ele vreo legătură. De ex cu radicalul CIOR : cioară, ciorap, a ciordi, ciorovăială, ciorbă. Acest radical există și în varianta CIUR: ciur, ciurdă, ciuruc... Sînt zeci de cuvinte cu acest radical foarte răspîndit. În Moldova pronunția e cu Ș, adică șoară, șorbă, șoroduc. Observînd aceste lucruri e clar că ciorbă nu vine din turcește ci din graiurile romînești a ajuns acolo.
Puteți să faceți un exercițiu pt cuvintele formate cu radicalul MÎNĂ: a mîna, a amîna, a mînui, a mînări... O să găsiți cu yecile.Osă vă dați seaa că a mîntui nu vine din maghiară ci invers este sau că mîncare nu vine din manducare ci e format în romînește. Mîncarea se mînca cu mîna cum încă se mai mănîncă uneori pe la țară. Nici italianul mangiare nu provinte din latină ci e format din subst mano.
E o intrebare doar de curiozitate: ai cumva cunostinta daca M. Vinereanu a publicat si versiunea in engleza a dictionarului sau?
ȘtergereE scris în rom și engleza în aceeași lucrare. Var electronică costă vreo 5 euro, iar cea pe hîrtie vreo 30 de euro.Da-mi un mail si iti explic.
ȘtergeremaiNeaSorinecetotoarzicudoctrinastiintificaaratanesinouacevafacutdematalecaNeaFlorinneaaratatamimpresiacaestibabadinreclamalasmantana:astanuibunaastanuibunapanaamancatsmantanadelamarketfrumosimpachetatadarcamsaracamultidintremariioamenicareauinventatsaudescoperitcevanuaufacutpartedinacademiiledinvremealorsinicinuaufostrecunoscutisaurespectatideacesteapentrucanuaveauparafa.
RăspundețiȘtergereAsta de pe care placuta e?
ȘtergereLasand gluma, Nea Anonim, te-ai ambalat degeaba pe aici. Nu am scos niciun cuvant despre despartirile lui nea Florin, nu am criticat nimic. Am discutat de niste cazuri particulare, de niste cuvinte. Mi-am spus parerea, si-a spus parerea. Atat. Ai gresit andrisantul.
RăspundețiȘtergereAia multi de care vorbesti d-ta (inventatorii amatori) sunt mult mai putini decat crezi, sunt practic exceptii care confirma regula. Stiu ca adeptii acestei idei au incercat sa ingroase aceste randuri, trecand specialisti la categoria ne-specialisti (cum au incercat cu Tesla...nu e cazul chiar deloc, era foarte specialist...sau cu Champolion) sau ignorand erorile mari pe care unii nespecialisti le-au facut ( vezi cazul lui Heinrich Schliemann si distrugerea primelor straturi ale Troiei in timpul escavatiilor sale).
Nu zic ca nu e posibil ca amatori sa fie capabili de lucruri exceptionale, dar prea tinde acum sa devina o moda. As vrea de exemplu sa vad la N. Savescu (daca tot doreste sa scrie mult) si un tratat de medicina din partea d-lui, sau o lucrare de chimie a lui Teleoaca, si abia apoi recenzii la dictionare etimologice. E destul de ciudat ca vor sa publice atata si sa scrie carti si recenzii, dar nu din domeniul profesiei lor.
Ai priceput, Turle, ce ascris Anonimul? Mă îndoiesc. Nici atît nu poți; să desparți un text contemporan!. Despre care specialiști vorbești tu? Lingviștii nu sînt specialiști în descifrări. Tu iești prea incult ca să știi asta.Întreabă pe Ion Coja de ex, dacă iel a făcut asta în facultate sau dacă a predat așa ceva vreodată. faptul că Champollion a descifrat hieroglifele arată că doar unii specialiști sînt în măsură să facă asta. Numeroși lingviști înaintea lui au dat chix.Tu vrei ca oamenii să stea în specialitatea lor. Lev Tolstoi a fost ofițer. După tine nici nu trebuia să scrie. A P Cehov a fost medic. Nici iel nu ar fi trebuit, după tine, să scrie. Eminescu a scris poezii geniale pe la 16 ani. Francois Villon nici nu a fost la școală. Tu ce iești de meserie? De ce scrii aici dacă nu iești lingvist sau istoric? Vrei să îți fac o listă lungă cu scriitori și poeți care au avut alte meserii decît literatura? dacă ai nevoie de așa ceva pt că nu cunoști acest lucru înseamnă că iești incult.
RăspundețiȘtergereNea Florin,
RăspundețiȘtergerecred ca postul meu precedent arata clar ca nu combat ideea ca nespecialistii nu pot realiza lucruri exceptionale (exact asa m-am si exprimat in ultimul alineat). Eu aici te intrebam doar de cateva cazuri particulare (cateva cuvinte). Ti-ai spus parerea, ok. Altceva n-a fost nimic, nu am vorbit despre altceva, nu am mai insistat cu nimic, deci nu vad care e problema.
Doar ca simpla remarca, hai totusi sa nu amestecam literatura si poezia cu istoria sau lingvistica. Urmatorul pas ar fi sa amestecam si pictura sau grafica cu arhitectura. Literatura si poezia sunt arte, tin de Talent (sau geniu....cazul Eminescu), dar esenta lor e fictiunea, imaginatia, interpretarea.
Scurta specificatie:
RăspundețiȘtergerecred ca postul meu precedent arata clar ca nu combat ideea ca nespecialistii nu pot realiza lucruri exceptionale (exact asa m-am si exprimat in ultimul alineat). (si adaugirea)...doar ca a inceput in ultima vreme sa devina o moda. Sunt multi care abuzeaza de ideea asta si mult-mult prea putini care au o baza reala sa se foloseasca de ea (de aceasta idee).