AdD aduc o nouă dovadă (să vedem mai jos cât de dovadă este) împotriva romanizării într-o nouă postare intitulată „Dovezi ale continuității geto-dacice: Tabula Peutingeriana, o hartă comercială romană din secolul IV, prezintă nu mai puțin de 88 de localități cu nume de rezonanță geto-dacică”.
În articolul menționat, cei de la AdD, aduc la cunoștința publicului harta cunoscută sub numele „Tabula Peutingeriana”, realizată de către „Konrand Peutengir”, de fapt „Konrad Peutinger”. Nu vreau să par malițios, sigur este o greșeală de editare așa cum apare ea la data redactării acestor rânduri (12.02.2015 10:22), dar care demonstrează lipsa de respect față de public și lipsa deontologiei de bază, autorii neverificând nici măcar numele, ce să mai vorbim atunci de informații istorice, gramatică etc. Dar să nu ne pierdem în detalii malițioase și până la urmă neimportante, deoarece oferă un minim de informații corecte despre autorul hărții.
Problema este altundeva. Autorii spun: „Fără îndoială că dovezile continuității populației geto-dacice sunt numeroase, ca și cele care infirmă teoria romanizării. Dacă multele răscoale din provincia romană Dacia, ca și multele războaie purtate de dacii liberi și aliații lor împotriva romanilor, în secolele II și III, arată că geto-dacii nu s-au resemnat, ci au continuat să lupte pentru scoaterea romanilor din Dacia, lucru pe care l-au și reușit spre sfârșitul secolului III, existența unei hărți comerciale romane care prezintă în secolul IV nu mai puțin de 88 de localități cu nume geto-dacice atât la nordul, cât și la sudul Dunării, ne dovedesc continuitatea strămoșilor noștri.” și „În condițiile în care harta a fost realizată în scopuri comerciale și ne prezintă în secolul IV (la ceva vreme după retragerea aureliană din Dacia) un număr însemnat de așezări nord-dunărene, al căror nume are rezonanță geto-dacică, înțelegem că importanța ei este foarte mare, ca element ce dovedește continuitatea geto-dacilor. Practic ea subliniază legături economice ale imperiului cu populația rămasă la nordul Dunării, după reatragerea aureliană, și “ne spune” lucruri importante despre componența etnică a populației de aici.”.
Adică cititorul înțelege problema astfel: au venit romanii, au cucerit Dacia, apoi dacii liberi au atacat provincia continuu timp de secole pentru scoaterea vrăjmașului din țară și restabilirea etosului dacic, astfel încât, în sec.IV, conform hărții realizate de Peutinger, orașele dacice (așa cum clar se vede de pe hartă că poartă nume dacice), dacii au revenit în teritoriile strămoșești după ce secole au făcut comerț cu romanii din provincie, deci nu aveau cum să fie romanizați!
Să le studiem pe rând:
- romanii au cucerit Dacia: corect;
- dacii liberi au atacat provincia și nu numai: corect;
- au făcut-o pentru scoaterea romanilor din provincie: INCORECT (cel puțin nedemonstrat din partea AdD, având în vedere că țintele atacurilor nu au fost nici pe departe exclusiv în provincie);
- retragerea aureliană a avut ca și cauză atacurile dacilor liberi: INCORECT (retragerea a avut ca și motivație, este adevărat și atacurile dacilor liberi, dar acesta este doar unul dintre motive la care se adaugă altele cel puțin la fel de importante, dacă nu mai mult: atacurile altor „barbari”, situația financiară tot mai instabilă a imperiului, lideri de tot mai slabă calitate etc.);
- restabilirea etosului dacic: INCORECT (nu s-a reconstituit nici o formă de tip statal dacic și de către etnia dacică după retragerea aureliană, oricum această problemă este extrem de spinoasă și în nici un caz nu poate simplificată la nivelul „dacii or scos romanii din provincie și și-au restabilit țara”);
- orașele cu nume dacice sunt o dovadă a continuității etniei dacice: INCORECT (romanii au păstrat denumirile dacice în noile orașe, fie pe vetre vechi sau noi: Sarmizegetusa (Ulpia Traiana), Sucidava, Apullum, Rusidava, Acidava, Cumidava etc. După cucerirea Traiană, aceste orașe au fost romane în ciuda numelor dacice, situația regăsindu-se și în alte provincii);
- comerțul dintre romani și dacii liberi este o dovadă a neromanizării deoarece se dovedește că au existat daci liberi: INCORECT (contactele comerciale dintre daci și romani este dovada clară de romanizare).
La care mai adăugăm că pe lângă cele „88 de orașe cu nume de rezonanță dacică” se mai prezintă în harta aflată în discuție și nenumărate orașe cu nume de rezonanță romană (în același secol IV), o dovadă clară a romanizării dacilor sau a noii populații de pe acest teritoriu. Să nu uităm, 400 de ani sunt 400 de ani, nu 1 an și 3 luni!
Concluzia este că lucrurile sunt prezentate de către AdD, prost, superficial, neglijent, ultrasimplificat, ilogic și tendențios. În diferite proporții. Suntem dezamăgiți atât de noul material al AdD cât și de cititorii care cred asemenea inepții fără a verifica lucrurile măcar pe Wikipedia.
În articolul menționat, cei de la AdD, aduc la cunoștința publicului harta cunoscută sub numele „Tabula Peutingeriana”, realizată de către „Konrand Peutengir”, de fapt „Konrad Peutinger”. Nu vreau să par malițios, sigur este o greșeală de editare așa cum apare ea la data redactării acestor rânduri (12.02.2015 10:22), dar care demonstrează lipsa de respect față de public și lipsa deontologiei de bază, autorii neverificând nici măcar numele, ce să mai vorbim atunci de informații istorice, gramatică etc. Dar să nu ne pierdem în detalii malițioase și până la urmă neimportante, deoarece oferă un minim de informații corecte despre autorul hărții.
Problema este altundeva. Autorii spun: „Fără îndoială că dovezile continuității populației geto-dacice sunt numeroase, ca și cele care infirmă teoria romanizării. Dacă multele răscoale din provincia romană Dacia, ca și multele războaie purtate de dacii liberi și aliații lor împotriva romanilor, în secolele II și III, arată că geto-dacii nu s-au resemnat, ci au continuat să lupte pentru scoaterea romanilor din Dacia, lucru pe care l-au și reușit spre sfârșitul secolului III, existența unei hărți comerciale romane care prezintă în secolul IV nu mai puțin de 88 de localități cu nume geto-dacice atât la nordul, cât și la sudul Dunării, ne dovedesc continuitatea strămoșilor noștri.” și „În condițiile în care harta a fost realizată în scopuri comerciale și ne prezintă în secolul IV (la ceva vreme după retragerea aureliană din Dacia) un număr însemnat de așezări nord-dunărene, al căror nume are rezonanță geto-dacică, înțelegem că importanța ei este foarte mare, ca element ce dovedește continuitatea geto-dacilor. Practic ea subliniază legături economice ale imperiului cu populația rămasă la nordul Dunării, după reatragerea aureliană, și “ne spune” lucruri importante despre componența etnică a populației de aici.”.
Adică cititorul înțelege problema astfel: au venit romanii, au cucerit Dacia, apoi dacii liberi au atacat provincia continuu timp de secole pentru scoaterea vrăjmașului din țară și restabilirea etosului dacic, astfel încât, în sec.IV, conform hărții realizate de Peutinger, orașele dacice (așa cum clar se vede de pe hartă că poartă nume dacice), dacii au revenit în teritoriile strămoșești după ce secole au făcut comerț cu romanii din provincie, deci nu aveau cum să fie romanizați!
Să le studiem pe rând:
- romanii au cucerit Dacia: corect;
- dacii liberi au atacat provincia și nu numai: corect;
- au făcut-o pentru scoaterea romanilor din provincie: INCORECT (cel puțin nedemonstrat din partea AdD, având în vedere că țintele atacurilor nu au fost nici pe departe exclusiv în provincie);
- retragerea aureliană a avut ca și cauză atacurile dacilor liberi: INCORECT (retragerea a avut ca și motivație, este adevărat și atacurile dacilor liberi, dar acesta este doar unul dintre motive la care se adaugă altele cel puțin la fel de importante, dacă nu mai mult: atacurile altor „barbari”, situația financiară tot mai instabilă a imperiului, lideri de tot mai slabă calitate etc.);
- restabilirea etosului dacic: INCORECT (nu s-a reconstituit nici o formă de tip statal dacic și de către etnia dacică după retragerea aureliană, oricum această problemă este extrem de spinoasă și în nici un caz nu poate simplificată la nivelul „dacii or scos romanii din provincie și și-au restabilit țara”);
- orașele cu nume dacice sunt o dovadă a continuității etniei dacice: INCORECT (romanii au păstrat denumirile dacice în noile orașe, fie pe vetre vechi sau noi: Sarmizegetusa (Ulpia Traiana), Sucidava, Apullum, Rusidava, Acidava, Cumidava etc. După cucerirea Traiană, aceste orașe au fost romane în ciuda numelor dacice, situația regăsindu-se și în alte provincii);
- comerțul dintre romani și dacii liberi este o dovadă a neromanizării deoarece se dovedește că au existat daci liberi: INCORECT (contactele comerciale dintre daci și romani este dovada clară de romanizare).
La care mai adăugăm că pe lângă cele „88 de orașe cu nume de rezonanță dacică” se mai prezintă în harta aflată în discuție și nenumărate orașe cu nume de rezonanță romană (în același secol IV), o dovadă clară a romanizării dacilor sau a noii populații de pe acest teritoriu. Să nu uităm, 400 de ani sunt 400 de ani, nu 1 an și 3 luni!
Concluzia este că lucrurile sunt prezentate de către AdD, prost, superficial, neglijent, ultrasimplificat, ilogic și tendențios. În diferite proporții. Suntem dezamăgiți atât de noul material al AdD cât și de cititorii care cred asemenea inepții fără a verifica lucrurile măcar pe Wikipedia.
Cred ca ultimul argument valoreaza cat tot articolul. Daca dupa 400 de ani orasele parasite de romani si reocupate de stapanii de drept purtau inca denumire romana este clar ca pe daci nu i-a deranjat prea tare limba si cultura romana ci doar posesia teritoriului, asa cum era si firesc.
RăspundețiȘtergereAbsurditatile lui AdD nu mai sunt o surpriza. Completa nepregatire sau 100% dorinta de manipulare, nici nu mai conteaza. Parcurgand rapid evenimentele devine clar ca:
RăspundețiȘtergere-singura revolta interna cu caracter General din Dacia a fost in 117.
-cele care au urmat, mentionate cel tarziu Pina prin 170 au caracter local si tot mai restrans (ba prin Banat, ba in zona Porolissum, ba in zona Ulpia Traiana).
-dupa asta sunt semnalate doar atacuri externe
-vorbind de punctele 1 si 2, este vorba de un ciclu tipic si perfect normal. 20-30 de ani de ostilitate, care apoi se diminueaza treptat, ca in decurs de alti 20-30 de ani starea de ocupatie sa devina o normalitate, luandu-i locul coabitarea si integrarea. Strict vorbind doar de cei 165 de ani (nu mai vorbim de contactul direct cu imperiul pina in sec 6 sau mai tarziu, cele dinainte de cucerire etc), acei 165 de ani reprezinta vreo 9, poate 10 generatii dupa standardul si ciclul de viata de atunci. Fetele pe atunci se maritau in medie pe la 15-16 ani, flacaii erau poate putin mai mari si deveneau parinti. Pe la 38-40 de ani erai bunic, pe la 60 de ani iti vedeai stra-nepotii, iar daca te ducea ata Pina catre 80 (cu speranta de viata de atunci), aveai sanse sa iti vezi si a 5-a generatie. Cine nu crede se poate uita chiar la satul rom^nesc din perioada bunicilor nostri, cand cazurile de casatorie la varste foarte tinere erau inca prezente. E mai mult decat absurd sa iti inchipui ca acea tensiune, ostilitate, nu dispare (cel putin treptata) dupa disparitia generatiei contemporana cu evenimentele. Nu mai vorbim ca nu are rost sa comparam notiuni precum constiinta etnica (sa nu folosesc absurdul constiinta nationala) de atunci cu conceptul modern.
-legatura dintre atacurile dacilor liberi si etosul dacic e cel putin comica. Singurul Motiv CLAR dovedit au fost subsidiile. Daca primeau subsidii, stateau cuminti. Daca banii nu mai veneau, incepeau atacurile. Daca erau invinsi, reveneau, iar daca li se promiteau bani, redeveneau pasnici (cazurile din timpul lui Commodul, Macrinius, expeditia din 248, cand se intorc tocmai din Dobrogea in urma simplei promisiuni ca vor primi acele sipendii sunt absolut graitoare). Daca X e vecin de razor cu frate-sau, un strain se ia la bataie cu fratele pe parcela acestuia, ofera bani lui X sa stea deoparte si sa nu se bage, iar X ia banii, treaba cu fratia s-a dus definitiv. Cand il aud pe Roxin (sau il vad scriind) de dacii liberi, care la vreo 100 de ani de la cucerire "meditau ei la cuvintele lui Decebal" si declansau atacul, imi pare ca dogmele comuniste palesc cu desavarsire. Nu spune nisiodata pe unde au fost dacii care nu faceau parte din regatul sau in perioada 101-106, sau unde au fost cei din regat cand cei de la sud de Dunare au fost ocupati de romani (apropo de fratie, etos, constiinta dacica unitara etc)
-costobocii sunt infranti de Marcus Aurelius si stramutati (cel putin in mare parte) in interiorul provinciei Dacia. Deci ei inceteaza sa fie o forta beligeranta.
-Carpii sunt infranti de Aurelian si stramutati in Panonia (asta pentru a se vedea cat s-a datorat retragerea dacilor liberi.
-in 269 respectiv 270, Aurelian ii infrange dezastruos pe goti, pacea invcheindu-se cu romanii ca parte invingatoare. Gotii raman in Dacia ca federati. Datorita tabloului cam negru (probleme si dinspre rasarit cu persii), armata romana se retrage dincolo de Dunare. Nu inseamna ca contactul cu imperiul s-a incheiat ( de mentionat doar in treacat Constantin ce Mare). Carpii incearca sa revina in zona Daciei, dar gotilor nu le convine.In 292 ei ii infrang pe carpi si le fac vant de acolo (apropo cu fratia goti-daci care cica erau acelasi popor, dupa unii).
nu doar dacii liberi s-au rasculat ci si cei din dacia dovada stand anul 157 cand romanii spun in timpul lui commodus ca populatia din dacia dorea sa se elibereze de roma. pe urma in 180 cand roma spunea ca sarmisegetuza a fost de doua ori pusa in pericol de a fi dustrusa si ca toate vilele din jurul sarmisegetuzei au fost distruse. pai sarmisegetuza este in hunedoara unde nu erau daci liberi deci inseamna ca dacii din ardeal s-au rasculat si au atacat pe romani. si de aici reiese clar ca tinta atacurilor dacilor din dacia si a celor liberi din nordul ardealului era provincia dacia deci nu mai minti cel ce ai facut blogul si nu mai spune ca este incorect
RăspundețiȘtergerein timpul lui commodus 183, 184 dacii spun romanii ca populatia din dacia dorea sa se elibereze de roma deci este limpede ca dacii, getii din ardeal nu doreau roma in dacia. pai daca si atacurile dacilor a fost motivul retragerii romei din dacia nu mai spuneti ca au fost si alte motive ca nu mai conteaza.
RăspundețiȘtergere1.Habar nu aveți cine ce a atacat. Ce dovezi arheologice aveți că dacii care au realizat aceste atacuri (nu discutăm aici dacă, când, cât și cum) sunt din actualul Ardeal?
Ștergere2.Ce dovezi (atenție mare ce oferiți ca dovadă, nu mă interesează părerea dv. ci ceva palpabil) aveți că a fost o revoltă împotriva puterii? Poate or mers la jaf, poate s-au certat din cauza unei femei, poate din cauza soldei.
pai da cum nu au fost dacii, getii din ardeal daca roma spune ca in timpul lui comodus imparatul romei in 183, 184 in dacia populatia dorea sa se elibereze. pai normal ca e vorba de dacii, getii din ardeal ca ei teritoriul lor era numit dacia pe urma in 180 doar dacii, getii din ardeal puteau sa atace de doua ori sarmisegetuza si sa distruga vilele romane din jurul ei. sarmisegetuza este in hunedoara si pana acolo nu sunt semnalate alte popoare care sa fi atacat roma
Ștergerepai da cum nu au fost dacii, getii din ardeal daca roma spune ca in timpul lui comodus imparatul romei in 183, 184 in dacia populatia dorea sa se elibereze. pai normal ca e vorba de dacii, getii din ardeal ca ei teritoriul lor era numit dacia pe urma in 180 doar dacii, getii din ardeal puteau sa atace de doua ori sarmisegetuza si sa distruga vilele romane din jurul ei. sarmisegetuza este in hunedoara si pana acolo nu sunt semnalate alte popoare care sa fi atacat roma
Ștergerenu da ii chiar absurd sa te gandesti ca dupa 50-60 de ani timp in care dacii, getii din ardeal s-au ridicat impotriva romei dintr-o data ei nu mai doresc sa se ridice
RăspundețiȘtergeresi ca ei accepta roma dupa ce 50-60 de ani s-au hartuit cu roma asta este chiar absurd sa te gandesti stii sorin turle
RăspundețiȘtergerepai da cum nu au fost dacii, getii din ardeal daca roma spune ca in timpul lui comodus imparatul romei in 183, 184 in dacia populatia dorea sa se elibereze. pai normal ca e vorba de dacii, getii din ardeal ca ei teritoriul lor era numit dacia pe urma in 180 doar dacii, getii din ardeal puteau sa atace de doua ori sarmisegetuza si sa distruga vilele romane din jurul ei. sarmisegetuza este in hunedoara si pana acolo nu sunt semnalate alte popoare care sa fi atacat roma
RăspundețiȘtergereZice Roma? Unde zice Roma? Dumneavoastră puteți pricepe că dacă vreți să demonstrați ceva trebuie să spuneți autor, titlu, capitol sau pagină și eventual și ediție? Până nu pricepeți aceste lucruri de bază, nu aveți ce să demonstrați nimănui nimic în materie de istorie. Clar? Așa că vă rog să mergeți pe „celălalt” blog și să postați acolo fiecare mesaj de 2-3 ori...
Ștergerepe cuvantul meu dar tu parca nu ai internet sa citesti. voi astia latinomanii sunteti chiar dubiosi rau de tot
RăspundețiȘtergerePanegiricul lui Aelius Aristide către Roma rostit în aprilie-iunie 144 vorbeşte de “nebunia geţilor” (Aelius Aristides, 26, 70). Prin aducerea unor noi trupe auxiliare în Dacia autorităţile romane au reuşit să înăbuşe răscoala.
Şi mai puternică a fost răscoala din 157-158 din nordul Daciei. Acţiunilor unite ale dacilor supuşi cu cei liberi, romanii le-au făcut faţă numai datorită unui efort militar excepţional. În urma luptelor Antoninus Pius a luat titlul de Dacicus Maximus
În Vita Commodus se arată: “În vreme ce el trăia astfel (în desfrâu), legaţii săi au învins pe mauri şi pe daci (victi daci), liniştiră cele două Panonii. În Britania, în Germania şi în Dacia îi impuseră stăpânirea, pe când aceste provincii voiau să se elibereze” (Historia Augusta, Commodus, 13, 5)
O expresie dintr-un text al unei insciptii arat ca Sarmizegetusa a trecut printr-un „dublu pericol” (ancipiti pericolu) care poate fi interpretat ca pricolul venit in egala masura din partea populatiei locale revoltate impotriva autoritatii romane, cat si din partea dacilor liberi. "Vilele si sanctuarele din jurul capitalei au fost complet distruse"
Eu am internet să citesc și stați liniștit că știu mai multe decât credeți dumneavoastră.
ȘtergereDeoarece v-ați chinuit să citați puțin niște izvoare am să intru în câteva amănunte legate de izvoarele menționate.
1.Aelius Aristides, 26, 70. Să vedem ce zice defapt în acel capitol:
„Războaiele, odată întâmplate, nu mai sunt luate în seamă [de oameni], ci mulţimea ascultă povestirea lor ca şi cum ar fi nişte legende. Iar dacă au izbucnit cumva pe meleagurile cele mai depărtate - precum este firesc într-o împărăţie mare şi nemăsurată - pricinuite de nebunia geţilor, de soarta cea nefericită a libienilor sau de sminteala celor din jurul Mării Roşii, care nu ştiu să se bucure de bunurile ce le stau la îndemână, aceste războaie trec cu totul neluate în seamă, repede - ca nişte legende - şi la fel şi cele spuse despre ele.”
După cum vedem autorul vorbește despre niște posibile evenimente de mult apuse intrate în legende. Așa că să o lăsăm mai moale cu revoluțiile și rebeliunile dacice pentru restaurarea etosului dacic. Asta analizând doar un paragraf. Dacă analizăm întreaga lucrare, mai putem descoperi și alte probleme.
2.Antoninus Pius a primit titlul de Dacicus Maximus.
De unde știți asta? Nu pricepeți că orice informație trebuie susținută de argumente suficiente?
3.Historia Augusta, Commodus, 13, 5, 4)
„Per legatos suos plurima bella gessit. nam et Brittanos per Lollium Urbicum vicit legatum alio muro cespiticio summotis barbaris ducto et Mauros ad pacem postulandam coegit et Germanos et Dacos et multas gentes atque Iudaeos rebellantes contudit per praesides ac legatos”
Dacă traducem, aflăm că împăratul a supus maurii, a forțat pacea cu Germanii și Dacii și multe alte neamuri și iudeii răzvrătiți. Așadar de răzvrătire zice doar în legătură cu iudeii. De unde ați dedus dv. că dacii sunt din Ardeal?
Stimabile domn, să nu credeți că eu nu știu despre atacurile dacilor liberi. Le cunosc mai bine decât credeți dv. Problema este că dv. nu țtiți ce să faceți cu ele. Dv. nu pricepeți ce înseamnă romanizare. Romanizare nu înseamnă abandonul total al etosului dacic. Ci împletirea cu cel roman. Aveți habar câți daci, după cucerire mai au nume pur dacice și câți și-au luat nume romane sau daco-romane? Aveți habar despre vreo singură statistică a descoperirilor ceramice sau funerare de după cucerire să vedeți cum au evoluat lucrurile? Sunt atât de multe lucruri de care nu aveți habar încât nu țtiți în ce ape adânci înotați.
titlul de Dacicus Maximus se lua de catre un imparat roman cand acesta invingea pe daci iar dacii nu au trait in alta provincie decat in ardeal
RăspundețiȘtergeredacii au trait in ardeal. herodot asa spune. ca getii traiau in partea de esti, sud esti iar dacii erau in vest. doi la mana panegericul spune de nebunia getilor si nu doar de marea rosie.si povestile tale. deci mai si minti pe deasupra si ii faci minicinosi pe toti? pe cei de la basarabia lierara si multe bloguri mai sunt in care este dat citatul ca in timpul lui comodus populatia dacica dorea sa se elibereze de roma. nu vorbeste doar de pacea cu dacii. le invarti si citatele si le modifici cum doresti tu. dar de ce faci asta? spune si ca i-a invins comodus pe mauri si daci citat: victi daci ceea ce inseamna victorie impotriva dacilor. deci atunci de ce minti si schimbi tu citatul si spui ca se vorbeste doar de lupta impotriva iudeilor. iar de citatul in care se spune ca sarmisegetuza a fost supusa unui dublu pericol si ca vilele din jur au fost distruse nu ai mai pomenit nimic. de citatul asta pe care ti l-am pus nu ai mai comentat nimic te faci ca ploua
RăspundețiȘtergere1.Și dacă nebunia a fost provocată de geți de ce vorbiți de dacii din Ardeal. Unde zice în vreun citat de Ardeal? Eu asta vreau să știu.
Ștergere2. Dumneavoastră nu sunteți în stare să citiți un paragraf corect dar susțineți că dețineți adevărul istoric. Sunteți de toată mila!
bravo nu am ce sa-ti mai spun. continua tot asa cu prostia daca doresti dar din aceste citate este limpede ca rascoalele au avut loc in dacia din partea populatiei autohtone dar voi latinomanii mizati ca da daca romanii nu-si dau seama. o mers pana acum nu demult. dar nu mai tine pacaleala latinomanilor.
RăspundețiȘtergereStimabile las-o mai ușor cu aerele de superioritate că ești un habarnist de mare clasă. Nu neagă nimeni evenimentele militare provocate de daci în provincie. Doar în capul tău există așa ceva. Problema este că îi atribui roluri greșite și habar nu ai să interpretezi izvoare pe care ți le-am oferit pe tavă. Până nu te apuci să vorbești politicos nu mai avem ce discuta aici. Clar?
Ștergeresituatia sta "stimabile" tocmai invers cu aerele intre noi doi. tu si latinomanii veniti cu aere uitand ca decebal a invins in 87, 101 si in iunie 106 roma si ca a fost cel mai puternic adversar al romei din europa si si peste roma chiar si traian platindu-i tribut bani, materiale, oameni 3 ani de zile si al doilea din lume adversar dupa parti insa la limita pe locul doi. si tu imi vorbesti de iudeea. ii de ras. si darzenia aceea cu care au luptat dacii, getii lui decebal si periculozitatea extrema crezi tu ca cineva mai ii tampit sa creada ca urmasii dacilor, getilor care au luptat atat de aspru impotriva romei si din ce le-au povestit parintii lor sa mai creada cineva ca acei copii, tineri aveau placere fata de roma dintr-o data cu toate razboaiele de care stiau si tot exemplu plin de vitejie care le-a ramas de la decebal
RăspundețiȘtergereArătați-mi un singur studiu științific românesc unde sunt negate aceste evenimente. Dar fără alte discuții pe lângă subiect.
Ștergeresi asemenea am omis inca o victorie a lui decebal in fata romei in iarna anului 86
RăspundețiȘtergerepai daca nu sunt negate atunci nu veni si spune ca dacii au imbratisat cu timpul roma ca asta este un lucru fals din partea prostilor si o minciuna din partea celor ce nu le convine acest adevar si anume ca dacii, getii rumani(trib getic) au tinut mereu la libertatea pamantului lor si nu au suportat sa vina altii in teritoriile lor si sa inlocuiasca legea lor veche
RăspundețiȘtergereProblema dv. este că nu înțelegeți ce înseamnă romanizare. Romanizare înseamnă impunerea caracterului cultural roman unei populații dar nu total. Romanizarea dacilor nu presupune dispariția totală a caracterului dacic. Ci îmbinarea celor două. Mecanismele sunt mai multe: aculturație, integrare, asimilare etc. Iată câteva exemple de romanizare a dacilor:
ȘtergereIMPP CAES L SEPT SEVERO PIO PERT ET M AVR ANTONINO AVG ET P SEPT GETAE NOB CAES HORREVM FECER COH I AEL DAC I TRACVM C R SVB ALFENO SENECIONE COS PER AVREL IVLIANVM TR
SVB MODIO IV
LIO LEG[atus] AVG[usti] PR[o]
PR[aetore] COH[ors] I (primae) AEL[ia] D[a]C[orum]
CVI PRAE[fectu] EST M[arco]
CL[audio] MENANDER
TRIB[unus]
DEO COCIDIO COH I AELIA DACORVM C P TERENTIVS VALERIANVS TRIB VSLM
AE 1954
Coll(egii) e(i)us(dem) cur(atores) ob redit(um) ab xded(itione) felic(issima) / in urv(em!) sacr(am) inm(agines!) s(acras) con(lato) suo cu(raverunt) ac nom(ina) sua inseruerunt / Aelius Victor opt(io) Cand(idius) Tata Aur(elius) Mucatrn(!) / Aniciu(s) Rufus Primin(ius) Insique(n)s Ael(ius) Capitolinu(s) / Aelius Valent(inus) Aur(elius) Ditus Iul(ius) Vocalis / Aelius Florianus Nigr(inius) Maximus Aur(elius) Heroul(anus) / Silvin(ius) Decibal(us) Aur(elius) Taren(tinus) // Dedic(ata) / III Id(us) Iun(ias) / lautiano II et / eta II co(n)s(ulibus)
CIL 06, 02495
Iul(ius) Secundinus ev(o)k(atus) / coh(ortis) III pr(aetoriae) salarior(um) / XXVII qui vix(it) an(nos) LXXXV / nat(us) Dacus Atticia Sa/bina co(n)iux et Iul(ius) / Costas filius et / her(e)d(es) b(ene) m(erenti) f(e)c(e)r(unt)
CIL 06
D(is) M(anibus) / Ziai/tiati fil(io) / Dacae uxori / Piepori regis / Co{i}s{s}tobocensis / Natoporus et / Drilgisa aviae / cariss(imae) b(ene) m(erenti) fecer(unt)
CIL 03, 00993
Caelesti Augustae / et Aesculapio Au/gusto et Genio / Carthaginis et / Genio Daciarum / Olus Terentius / Pudens Uttedi/anus leg(atus) Augg(ustorum) / leg(ionis) XIII Gem(inae) leg(atus) / Augg(ustorum) pro praet(ore) / [p]rovinciae R(a)e/tiae
CIL 03, 14468
[Aes]culapio et H[yg]iae L(ucius) Ul[p(ius)] / [B]assinus dec(urio) col(oniae) Apul(i) IIvir / col(oniae) Nap(ocae) flam(en) col(oniae) Drob(etae) flam(en) / munic(ipii) Dier(nensis) dec(urio) munic(ipii) Apul(i) / e[t] Por(olissae) trib(unus) leg(ionis) IIII Fl(aviae) pro sa/lute Iuli[ae] Beronices con/[i]ugis / v(otum) l(ibens) s(olvit)
Și da dacii au luptat cu armata provinciei Dacia dar asta nu înseamnă că nu s-au romanizat. Dovezile romanizării sunt covârșitoare, priviți mai sus doar câteva dintre ele. Asta doar ca să vorbim de inscripții, dar putem intra în descoperiri monetare, de ceramică, funerare etc.
bine dar daca cativa daci au vrut sa fie pe o mana cu roma si sa intre in armata romana asta nu inseamna ca nu au fost si multi daci care nu au dorit romanizarea. si tocmai ca este invers impunerea culturii romane a strabatut slab in randul dacilor si cultura daca a ramas mult mai mult in fata celei romane care era dorita doar de foarte putini dintre daci majoritatea facand rascoale impotriva romei
RăspundețiȘtergereDe unde știți dv. proporția?
ȘtergereȘi răspundeți concret la întrebare.
Sper că ați văzut că eu vă pot oferi zeci și zeci de inscripții, zeci și zeci de articole pentru fiecare categorie de descoperire (ceramică, funerară, monetară, arhitecturală etc.) care atestă romanizarea.
Ar trebui să înțelegeți că neînțelegerea dv. a fenomenului provine din faptul că nu cunoașteți destul material care există de multă vreme în cercurile științifice.
pai daca dacii din ardeal(dacia) si cei din nordul ardealului au pus mana pe arme impotriva romei inseamna ca nu puteau fi cativa daci impotriva romei ci multi. cateva mii. nimeni nu se rascoala doar cu cateva sute de oameni si sa reuseasca sa puna in pericol sarmisegetuza de doua ori si sa provoace distrugeri. nimeni nu si-ar fi pus dacicus maximus(biruitorul de daci) daca s-ar fi luptat contra a cativa daci doar. pe urma cand spun ca dacii doreau sa se elibereze de roma inseamna ca dacii nu erau impacati cu roma in ardeal
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Ștergere1.Stimabile încă nu ați demonstrat că este vorba de Dacii din Ardeal. Sunteți bătut în cap, nu știți să citiți sau nu știți? Care este defapt problema dv.?
Ștergere2.Care este considerat raportul dintre populația civilă și numărul de combatanți într-un grup etnic?
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereda de care daci sa fie vorba daca dacii locuiau in ardeal. dacii nu erau in moldova sau la sud de carpati. herodot ii numeste daci pe cei din vest. si cum sa nu fie dacii din ardeal da vad ca tu esti batut in cap si nu pricepi cand se spune ca sarmisegetuza a suferit un dublu pericol si ca vilele din jurul ei au fost distruse. pai sarmisegetuza este in hunedoara ori in hunedoara nu a ajuns vre-o alta populatie din alta parte deci doar dacii din imprejurimi, ardeal pot fi
RăspundețiȘtergereFiți atent aici ori răspundeți la întrebări exact ori o lăsăm baltă că necunoașterea dv. văd că nu are limite.
Ștergere1.Unde spune Herodot despre daci?
2.Costobocii, carpii, Mala Kopanya, Zemplin sunt în Ardeal?
3.De unde știți că dacii vroiau să se elibereze? De unde știți că nu au venit costobocii sau carpii la jaf?
4.Care era raportul dintre populația civilă și cea militară?
uita citatul ca dacii erau cei din ardeal: „A existat şi o altă împărţire a teritoriului chiar din cele mai vechi timpuri: căci pe unii îi denumesc [autorii] daci, iar pe alţii geţi. Geţii sunt cei care se întind spre Pont şi spre răsărit, iar dacii cei care locuiesc în partea opusă, spre Germania şi spre izvoarele Istrului. Socot că ei se numeau în vechime Davi. De aici şi numele de sclavi, Geta şi Davos, obişnuite la atici
Ștergereeu nu am vorbit aici de carpi deoarece carpii nu au nici o treaba cu ardealul in schimb costobocii erau in nordul ardealului
carpii nu au venit la jaf deoarece nu sunt pomeniti sa ajunga atat de departe in ardeal dinspre rasarit. desi daca este sa mergem pana acolo chiar si carpii este posibil sa fie din estul ardealului. ei doar au migrat in moldova venind din actualele judete mures si harghita,partea vestica a moldovei asta spun cercetarile arheologice si este expus pe wikipedia
se spune ca au locuit initial in carpatii orientali dar carpatii orientali sunt si judetele mures si harghita din ardeal si si bistrita din ardeal
raportul dintre populatia civila si cea militara era ca si in cazul cand austriecii au fost in ardeal. unii dintre romanii ardeleni in proportie mica erau militari in slujba austriecilor iar ceilalti romani nu erau in slujba austriecilor si luptau impotriva austriecilor pentru a scoate administratia austriaca si pe austrieci din ardeal
desigur ca aici este o socoteala proasta ca davos are legatura cu sclavii. sclavii erau din orice neam. orice prizonier din orice neam care ajungeau la roma
Ștergeresi mai pun o data citatul:În Vita Commodus se arată: “În vreme ce el trăia astfel (în desfrâu), legaţii săi au învins pe mauri şi pe daci (victi daci), liniştiră cele două Panonii. În Britania, în Germania şi în Dacia îi impuseră stăpânirea, pe când aceste provincii voiau să se elibereze” (Historia Augusta, Commodus, 13, 5)
Ștergeredeci pe cand aceste provincii cele doua panonii, germania, dacia voiau sa se elibereze acuma ce vrei sa spui ca acest citat nu exista si ca este pus de cei de la revista basarabia romaneasca si circula pe internet ca o facatura, o minciuna. sau ce vrei sa spui tu? deci tu afirimi aici ca acest citat in care se spune ca provinciile intre care este enumerata si dacia ca dorea sa se elibereze spui ca este o minciuna, cineva a pus acest citat din burta? sau ce-i cu tine
1.Citatul de mai sus nu e din Herodot deci ați spus o prostie.
Ștergere2.Deci există daci care nu au treabă cu Ardealul, în concluzie ați zis altă prostie.
3.Costobocii, în anul 170 au ajuns până în Grecia. Citiți aici mai multe să vedeți cine, când și pe unde a atacat că habar nu aveți de istorie: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_romană deci altă prostie
4.Atacurile erau în coaliție cu alte neamuri vecine. Dacii de care spuneți nu erau din provincie deoarece după atac au fost primiți în provincie și au fondat niște orașe. Deci altă prostie.
5.Citatul referitor la Commodus vi l-am oferit în latină dar habar nu aveți să-l traduceți. Deci altă prostie.
6.Raportul dintre civili și militari este de 5 la 1. Deci la fiecare luptător sunt alte 5 care pot fi romanizate. Așa că să lăsăm deoparte treaba asta comunistă cu eliberarea de sub jugul asupritorului. Că situația este mult mai complexă de atât.
7.V-am oferit mai sus o inscripție dar evident că habar nu aveți ce să faceți cu ea. Regina costobocilor cu copiii ia ghiciți unde se aflau bine mersi? La Roma... Oare de ce?
Eu știu că dv. ați aflat recent că au existat niște evenimente armate ale dacilor liberi și că este o surpriză minunată pentru dumneavoastră. Dar istoriografia cunoaște aceste evenimente dintotdeauna. Problema este că istoricii mai cunosc și multe alte lucruri pe care dv. nici nu le visați. De exemplu, sute de inscripții, sute de descoperiri arheologice care spun foarte multe lucruri care modifică perspectiva. Puneți mâna pe carte și lăsați gargara.
pai intra pe basarabia literara si vezi ce spune ca britania, germania, dacia cele trei provincii doreau sa se elibereze. pai aia mint de la basarabia literara. cum? pai tu esti dement omule.
Ștergereirecuperabil in prostie
Ștergereeu gargara da tu ca esti mincinos atunci eu ce sa mai spun sau altii de tine. textul asta nu l-ai mai pomenit. l-ai inlaturat din ce ai scris tu din comodus asta ai inlaturat unde spune in 13, 5: În Britania, în Germania şi în Dacia îi impuseră stăpânirea, pe când aceste provincii voiau să se elibereze" (Historia Augusta, Commodus, 13, 5)
ȘtergereDacă spuneți despre dumneavoastră, în sfârșit ați spus un lucru adevărat! Felicitări!
ȘtergereEu mincinos? Ia priviție ce am scris eu la ora 09:00 (aia ce nu știți să traduceți)
Ștergere3.Historia Augusta, Commodus, 13, 5, 4)
„Per legatos suos plurima bella gessit. nam et Brittanos per Lollium Urbicum vicit legatum alio muro cespiticio summotis barbaris ducto et Mauros ad pacem postulandam coegit et Germanos et Dacos et multas gentes atque Iudaeos rebellantes contudit per praesides ac legatos”
bine da uite ce se mai spune in comodus: În Britania, în Germania şi în Dacia îi impuseră stăpânirea, pe când aceste provincii voiau să se elibereze" (Historia Augusta, Commodus, 13, 5).
ȘtergereIată cum arată în latină citatul de mai sus:
Ștergere„...Brittannia, in Germania et in Dacia imperium eius recusantibus provincialibus”
adică provincialii. Cine or fi acești provinciali? De unde știu eu că e vorba de daci și nu de cetățenii romani din provincie care doreau să-i uzurpe puterea?
nu ai tradus bine. nu este provincialii ci este provinciile. ma, ma
Ștergereaceste provincii voiau sa se elibereze
ȘtergereVă rog să accesați acest link și să spuneți ce scrie acolo
Ștergerehttps://translate.google.com/#la/ro/provincialibus
da tradu textul in romana tot ala. cum il traduci tu?
Ștergereda tradu tot textul ala in romana. cum il traduci tu?
Ștergereca tu ai tradus doar provincialibus ca este provinciali. dar tradu-l tot ce spune despre britania, germania, dacia
Ștergereii impusera stapanirea pe cand provincialii din britania, germania, dacia doreau sa se elibereze. asa spui tu ca scrie in acel text?
Ștergerein britania, germania, dacia ii impusera stapanirea cand provincialii doreau sa se elibereze. sau asa scrie in acel text?
ȘtergereSă lăsăm cum traduc eu că oricum nu vă interesează dacă nu se potrivește cu ideile dv. Să ne axăm pe prostiile pe care le-ați spus. Ați spus că provincialibus înseamnă provincii („Matei Cristi25 iunie 2015, 21:41 nu ai tradus bine. nu este provincialii ci este provinciile. ma, ma”, ca să nu avem discuții) ceea ce este o prostie? Fiți bărbat adevărat și recunoașteți că ați greșit. Dacă aveți puterea asta, mergem mai departe cu discuția, dacă nu, nu. Și asta a fost
Ștergerepai da eu de aia ti-am spus asa pentru ca tocmai mi-am dat seama ca ai vrut sa fentezi. lasa tu barbatia ca problema este la voi latinomanii cu barbatia. voi sunteti lasi asa cum erau cei de la roma pe langa daci. dar nu-i vorba tocmai ca am vrut sa-mi traduci deoarece tu ai modificat in provincialibus din cuvantul adevarat care este acolo. deci fii barbat si tradu tot textul ca eu ti-am spus ca nu ai facut bine ce faci si ti-am spus ca acolo nu e provincialii ci provincii. deci de aia ii obligatia ta sa ai curajul si sa traduci cap coada sa vedem care este tot textul tradus, cum suna.
Ștergererectific fii(gresit) in fi(corect)
Ștergeredeci nu-i vorba de ideile mele. iar umbli cu fente. tu crezi ca la mine tine cu fentele. nu eu am tradus acel text ci eu l-am luat de pe basarabia literara si acolo nu este tradus cum spui si anume. ii impusera stapanirea lui comodus pe cand provincialii din britania, germania , dacia doreau sa se elibereze ci cei de la revista basarabia literara cat si peste tot pe internet este tradus asa: in britania, germania, dacia ii impusera stapanirea pe cand aceste provincii voiau sa se elibereze
ȘtergereȘi aici am modificat:
Ștergerehttp://www.perseus.tufts.edu/hopper/text;jsessionid=62D41DF2AEA1364CC3CAC4246A4EBD82?doc=Perseus%3Atext%3A2008.01.0508%3Awork%3D7%3Achapter%3D13
Și aici?
http://www.thelatinlibrary.com/sha/com.shtml
Ia spuneți dv. ce scrie acolo: provinciae sau provincialibus?
da tradu-mi tot textul. tu nu intelegi ce-ti cer?
Ștergeretu ce vrei sa spui? ca cei de la basarabia literara o modificat traducerea fata de cea adevarata?
Ștergereinainte de britania, germania, dacia spune ca: Victi sunt sub eo tamen, cum ille sic viveret, per legatos Mauri, victi Daci, Pannoniae quoque compositae. deci spune historia augusta ca victi daci. deci comodus i-a invins pe daci. oricum daca este vorba de provincialii romani la britania, germania, dacia(ceea ce este putin probabil deoarece este greu de crezut ca in toate cele trei provincii erau romani razvratiti unii impotriva altora) deci daca aici ramane dubiu desi nu mare cine s-a ridicat impotriva cui asupra faptului ca spune ca visti daci deci ca i-a invins e daci deci nu este nici un dubiu ca roma a avut o noua lupta cu dacii ca si in 157-158 cand antonius pius isi ia titlul de dacicus maximus si ca sarmisegetuza a trecut printr-un dublu pericol si ca vilele din jurul ei au fost distruse
Ștergeredeci comodus spune historia augusta ca i-a invins pe daci deci a avut o lupta cu dacii
antonius pius si-a luat titlul de dacicus maximus deci la fel a avut o lupta cu dacii
si sarmisegetuza a trecut printr-un dublu pericol si vilele din jurul ei au fost distruse
si provincialii din britania, germania, dacia doreau sa se elibereze
deci acuma oricum astea toate una peste alta arata ca populatia din dacia nu doreau roma in dacia
de carpi nu poate fi vorba deoarece cand erau invinsi carpii se lua titlul de carpicus maximus si nu de dacicus maximus
ȘtergereZău? Ați stabilit dv. regula asta?
ȘtergerePe subiectul cu goții văd că v-ați liniștit. Vă explic și aici: cu cei ca dv. (ăia care nu-și recunosc greșelile nu se poate discuta) pe net. Voi trebuie să puteți fi luați de păr și dați cu capu de dicționar sau ecran la fiecare greșeală până pricepeți. Să fie clar: provincialibus înseamnă provincial oricât o întoarceți și o suciți. Poate să zică oricine orice. Și orice greșeală înseamnă că poate toată teoria voastră este greșită chiar dacă credeți voi că l-ați apucat pe Dumnezeu de picior aflând de un singur conflict armat izolat.
PS. Pentru cultura dumneavoastră generală: când Marcu Aurelius a înfrânt costobocii și-a luat supranumele de Costobocicus Maximus? Și atacurile alea de care tot vorbiți au fost combinate.
Și cu asta am încheiat dialogul și aici.
pai da uita-te ca ti-am scris pe celalat blog bai. intra sa vezi ce ti-am scris. da, da ai vrea tu. sti cui sa le spui tu astea. la bunicu sau bunica
Ștergererectific stii(corect) in loc de sti(gresit)
Ștergereimi spui tu mie ca sa las eu rasculatu ca astea is chestii depasite. pai da uita-te bai fraiere de cate ori s-au ridicat la lupta romanii ardeleni impotriva austriecilor: `1721, 1727, 1730, 1737-1739, 1756, 1763, 1784-1785
Ștergerenu s-au amestecat cu austriecii ci s-au razboit cu ei
Ștergerear trebui sa vi se traga o mama de bataie voua latinomanilor de catre dacii mult, mult majoritari fata de voi si sa va expulzam din țară si sa va trimitem in italia la roma. la fel sa procedam cu germanii si ungurii
Ștergereda nici dacicus maximus nu si-o luat in anii in care i-a infrant pe costoboci. si-au luat titlus dacicus maximus tocmai in anii in care nu sunt mentionate lupte cu costobocii ceea ce este clar ca roma facea o clara diferenta cand se luptau cu costobocii si cand se luptau cu dacii
Ștergeresi contactul comercial dintre daci si roma nu dovedeste romanizarea dacilor aceasta afirmatie fiind o aberatie mare a latinomanilor. puteau fi cativa daci care au invatat latina si aceia faceau schimb de produse cu romanii dar cativa daci daca au invatat latina ca sa faca comert cu roma nu inseamna ca restul dacilor sunt romanizati. e ca si cum eu as invata bulgara pentru a ma duce in bulgaria sa-mi vand produse si ar trebui sa vorbesc in bulgareste cu aia. sau e ca si cum m-as intelege in engleza c orice strain fiindca acum e engleza in circulatie cum era atunci latina. si eu acuma stiu engleza dar nu am luat cultura englezilor, nu m-am facut englez.
ȘtergereGrele îndatoriri a trebuit să suporte Dacia aproape 60 de ani , sub 20 de împăraţi romani , pînă când sub Galienus dacii s-au deşteptat din nou , i-au bătut pe romani , le-au adus mari pagube şi , în sfîrşit , au prădat imperiul roman şi au ocupat Roma , ca să se răzbune şi s-o ruşineze , de unde a ieşit proverbul : Nullum violentum diuturnum ( nimic din ceea ce este impus prin violenţă nu durează ) . ( Johannes Tröster, în Vechea si Noua Dacie germană secolul 17 )
Ștergeresi rectific vreo(corect) in loc de vre-o(gresit)
RăspundețiȘtergeresi se mai spune ca in timpul lui comodus acesta i-a invins pe daci(scrie daci victi) si ca populatia din dacia dorea sa se elibereze. ori dacia era ardealul
RăspundețiȘtergere