marți, 16 decembrie 2014

Erată la „În româna veche nu au existat cuvinte specifice armatei sau administrației romane. Păi, și romanizarea... Hai să ne uimim puțin!”

        Da, și eu zic să ne uimim puțin... Sursa prostiei este o fântână fără fund... De la cuvinte politicoase, sunt nevoit să trec la asemenea declarații. Am să și argumentez și vă rog pe dumenavoastră, să concluzionați la final dacă este justifică această trecere sau nu.
        În acest articol prospătuț, marii deținători ai adevărului istoric referitor la antichitatea românească (și nu numai), au scos O CHESTIE (mă iertați dar nu îi pot spune articol, oricât de indulgent aș fi), prin care în 33 de rânduri, cu tot cu numele autorului (așa cum apare în formatul ferestrei browserului meu), au prezentat „Argumentele care demolează aberația cu romanizarea dacilor și fantezia cu etnogeneza poporului român...”. Citez doar unul din ele care arată nu doar ignoranța, lipsa de cultură și aroganța (care până la urmă nu reprezintă o problemă, deoarece nu este o rușine să fii prost ci este o rușine să rămâi așa): „Doar că, populația de pe aceste meleaguri nu s-a arătat prea receptivă la așa ceva și nu a păstrat termeni militari romani de genul: LEGIUNE, CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU, VETERAN…”.
        Na bun. Le reamintesc autorilor de celebrul și indiscutabilul caz: veteranus -> bătrân. Aici, orice om cu capul pe umeri închide pagina, își face cruce mare și se scutură, să uite repede asemenea prostie. Dar pentru cei care nu au notat, nu au fost atenți, mai speră sau orice altceva, voi prezenta o listă de termeni militari latini care au intrat în limba română (și care au sau nu, utilizare militară). Aceste informații sunt extrase din cartea autorului Cristian Mihail, Limbajul militar (daco-)roman. Influența sa asupra limbii și istoriei poporului român. Nu discut aici, valoarea cărții sau a informației încapsulate în ea. Doar ofer o listă de cuvinte verificabile la o simplă căutare în DEX. Mai sus am arătat că în primul rând lista lor are greșeli grave iar lista de mai jos va arăta gravele lacune pe care stimabilii „daci puri” le prezintă cu o nonșalanță care îi aruncă în derizoriu.
        Arc, armă, crud, a învinge, jurământ, măciucă, săgeată, scut, spadă, tufă, val, văl, gratie, secure, armăsar, călare, căpăstru, a descăleca, a încăleca, frâu, iapă, șa, a bate, a frânge, a împunge, a înfige, a întărâta, a pătrunde, a răpi, a rupe, a smulge, a sparge, a tăia, a ucide, a apăra, cetate, a împresura, a încumeta, a pleca, teacă, turmă, a înșela, rost, sat, șes, solz, scamă, a se apleca, a certa, lingură, merindă, a peți, sarcină, scândură, a stoarce, a supăra, tindă, țară, pământ, vârtos etc. Și unele mai speciale pentru română, din cauza latinei de frontieră: corn, împărat, a începe, a înjunghia, pedestru, a purcede, seceră, subțioară, a trepăda, virtute etc.
        Na bun, ce am vrut cu lista asta? Nu am vrut să aduc un argument necesar și suficient ci doar să arăt complexitatea acestei probleme. Deoarece, la fiecare cuvânt în parte, trebuie puse întrebări de genul: Cuvântul respectiv este dintr-un substrat mai vechi decât cel latin? A venit direct pe filieră romană? A venit pe filieră militară? Când? Cum? De ce? etc. etc. Fiecare cuvânt în parte prezintă o complexitate amețitoare. Când le mai și punem la un loc, nici nu mai știi cum te cheamă, ca să zic așa... Ce se poate spune însă, atunci când vine cineva și în 33 de rânduri declară cu aroganță că toate cercetările realizate de oameni cu școală mai multă decât au ei ani de viață, sunt un mare rahat? Mă abțin de la răspuns.

43 de comentarii:

  1. Mi se pare mie, sau totusi fenomenul dacoman tinde treptat sa piarda intensitate si adepti?Ma uit si compar pe forumurile pe care am mai intrat, bloguri, diverse site-uri care publicau articole etc.La drept vorbind, fanatizatii nu cred ca au depasit 0,1-0,2% din rom^ni (ma indoiesc sa fi fost mai mult de cativa zeci de mii 100% convinsi de curentul dacoman in Rom^nia si printre rom^nii de-afara) si probabil au mai fost de 2-3 ori pe atatia nedecisi si oarecum influentati de curent...dar ai cu moderatie.Am avut insa ocazia sa vad pe unii care s-au vindecat, apoi vad ca au cam disparut (sau s-a dimunuat mult numarul) tipului ala de huiduitori obraznici, cei care latrau si injurau in dreapta si in stanga, care isi faceau intrarea cu acelasi tipar "bueeeeeyyy, istoricu'/lingvistu'/scriitoru'/articolu' lu' peste...".
    Articolele corectionale la adresa dacomanilor erau pina nu demult inundate de frustrati, de injurii, critici (fara pic de fond si contra-argumentatie), dar acum parca aprecierile sau macar atitudinile mai neutre (gen "accept partea asta, nu sunt de acord cu astalalta") incep sa fie tot mai majoritare.
    Pina si pe filmele sau articolele lui Roxin nu se mai gaseste acelasi curent unanim de adulatie ("sfintii Roxin si NS care lupta pentru adevar, dracii de "oficiali" care ascund primordialitatea dacica).Acum si pe acolo obiectiile si criticile se inmultesc.
    Cred ca lumea incepe incet-incet sa se sature de cuiele lui Pepelea, tunelurile si orasele subterane dacice, monumentele facute de ei pe la mayasi si alte fabulatii si de falsa criza de identitate pe care astia au incercat sa o inoculeze rom^nilor.
    Inca mai e pina departe, dar luarile de atitudine pare ca isi fac treptat-treptat efectul.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cu tot respectul, cred că vi se pare. Fenomenul dacoman se află pe o sinusoidă: Densușianu, Săvescu, Roxin ... Dar cred și eu că Roxin și-a dat de prea multe ori cu stângul în dreptul și se află pe o pantă descendentă. La fel de sigur sunt, însă că succesorul lui deja își croiește planul și lustruiește vechile teorii pentru a le spoi în culori noi. Capital social există din plin, banii care îi generează fenomenul tentanți ca orice alți bani ușor obținuți. Blogul de față est o luptă de moment cu destule rezultate ca să îl țin în viață.

    RăspundețiȘtergere
  3. La Roxin-Savescu ma refeream, pe care si eu ii vad pe panta descendenta.Nu imi fac iluzii ca fenomenul dacoman se va stinge, chiar daca in urmatorii ani se va diminua chiar mult, nu ma indoiesc ca peste alti 20 de ani se vor gasi altii care sa inceapa sa reincalzeasca aceeasi supa si sa recicleze aceleasi idei (si sa li se mai si para ca e o noutate).

    Da, rezultatele sunt bune, am vazut blogul citat in diferite dispute de pe forumuri sau alte bloguri, dupa modelul "cum nu as putea explica/contraargumenta mai bine, ia de aici" (si link la articol).Semn ca a a poate convinge si servi ca referinta.

    RăspundețiȘtergere
  4. arc in lituaniana este arka
    crud in lituaniana este skriauda(faradelege,ofensa)
    a invinge in lituaniana este veikti, nuveikti
    juramant in lituaniana este susitarima si a jura este sandora
    maciuca in lituaniana este smugis(lovitura),in biblia gotica(getica) este meki(sabie,spada)
    sageata in lituaniana este sachta(lance,ascutis)
    scut in biblia gotica(getica) ulfila este spaikulatur(paza), in lituaniana este saugoti si skydas
    spada in biblie gotica(getica) ulfila este spadingus(razboinic), in lituaniana este spaga
    văl in lituaniana este vualis
    gratie in lituaniana este gracija
    armasar in lituaniana este iodimeinas(a calari), in estoniana este hirskama(a calari) si mera(iapa)
    calare in letona este kavalerija
    la iapa in latina se spune equa deci equa nu seamana cu iapa, este diferit
    tara este in biblia gotica (getica) ulfila artai(teritoriu), este thaurp(pamant)
    pamant este in lituaniana pamatus, pamatai(fundatie la cladire, fundatie la casa)
    batran este in lituaniana brandus persoana in varsta iar veteran se gaseste in multe alte limbi unde nu o fost roma

    mai velico si sorin turle nu limba română este o limba latina ci limba latina(a romei) a fost limba românească pe care stramosii nostri(dacii, getii, sauromatii, melahleeni in straina valahii) care prin etnogeneza si-au pus numele comun de români au dat-o romei cand au infiintat roma

    cei care au introdus falsul ca români, românia vine de la roma au fost cei din scoala ardeleana care la orase mai ales in scolile românesti pentru ei a fost un mediu mai propice pentru a introduce acest fals decat la sat unde traditiile si constiinta ramanea greu de penetrat. orasele unde s-a introdus acest fals au fost cele care aveau un grad de autonomie fata de imperiul austriac si cu populatie majoritar româneasca acestea fiind Blaj, Brad, Nasaud, Beius. apoi Carol I a continuat puternic cu acest fals si a introdus in scolile din celelalte provincii ale româniei acest fals de aceea a si ordonat carol I si occidentul tradatorilor tarii sa-l ucida pe Cuza deoarece Cuza stia ca noi românii suntem un popor foarte vechi aici inainte erei noastre cu o mie de ani.dar asta nu a convenit occidentului asa ca e momentul sa va tineti ceea ce sunteti. românii cel mai puternic popor din europa care a locuit aici inainte de a lua fiinta roma si pe care tot ei(noi) au/am infiintat-o

    RăspundețiȘtergere
  5. trebuie sa specific ca in lituaniana c se citeste ts. deci gracija se citeste gratsija exact ca in română gratie

    RăspundețiȘtergere
  6. sarcina in letona este pieskirsanu(hotarare, decizie)
    turma in estoniana este haritama(grup de animale)
    ses in lituaniana este salis, zemes, sausumos
    cetate in letona este cietoknis
    imparat in lituaniana este imperatorius, in letona este imperators
    a apara in lituaniana este aprepti

    RăspundețiȘtergere
  7. bota(maciuca) in lituaniana este mustuka

    RăspundețiȘtergere
  8. secure in suedeza este ned sker ningar

    RăspundețiȘtergere
  9. nuia in letona este nuia
    maciuca in letona este makskere(toiag, bota)

    RăspundețiȘtergere
  10. juramant este in lituaniana nuraminti(a asigura pe cineva ca situatia este sub control)

    RăspundețiȘtergere
  11. sat in letona este sadza, in lituaniana este sodzius

    RăspundețiȘtergere
  12. lingura in letona carot dupa cate se vede in letona nu este lingula ca in latina ci este ca in română terminatia gura se vede ca este foarte apropiat de carot, caro deci nici lingura nu este din latina
    armasari in letona zirgams

    RăspundețiȘtergere
  13. noi românii am infiintat roma dand graiul romei cum spunea dio casius ca razboaiele dintre roma si daci au fost razboaie fratricide adica intre acelasi popor si cristo domus spune ca traian a spus inaintea razboaielor contra dacilor: "ma intorc in tara strabunilor mei"

    RăspundețiȘtergere
  14. noi românii am infiintat roma dand graiul romei cum spunea dio casius ca razboaiele dintre roma si daci au fost razboaie fratricide adica intre acelasi popor si cristo domus spune ca traian a spus inaintea razboaielor contra dacilor: "ma intorc in tara strabunilor mei"

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă rog să-mi arătați unde sunt aceste citate. Puteți indica locația așa cum trebuie cu autor, operă, carte, capitol, pagină?

      Ștergere
    2. auzi nici nu mai conteaza eu ti-am demonstrat dandu-ti aceste cuvinte de mai sus ca nu doat in italia sea gaseau aceste cuvinte asa zis latine ci si alte popoare le-au avut si ca populatia de pe teritoriul româniei românii au migrat pana in italia dand graiul romei

      Ștergere
    3. :)) Normal că nu mai contează atunci când greșiți voi. Voi nu înțelegeți că orice greșeală faceți, este argument puternic că teoriile voastre sunt eronate. O teorie trebuie să fie fără cusur ca să fie validă. Voi realizați că operați cu citate care NU EXISTĂ?!? Voi realizați grozăvenia acestui fapt?!? Cum adică nu mai contează? Este ca și cum poliția v-ar acuza pe dv. că sunteți hoț și ancheta se bazează pe povestea inventată a unui martor. Nu cred că în această ipotetică situație ați mai spune că nu contează. Ba contează. Și referitor la cuvinte, am urmărit câteva din exemplele dv. care se împart în 3 categorii, care sunt greșit comparate, care seamănă dar sunt importuri târzii și care chiar seamănă și vin dintr-un substrat. Problema dv. este că nu ați demonstrat și nici nu o să puteți demonstra vreodată care este sursa acestor cuvinte. Și nu veți putea deoarece metodele prin care le căutați originea sunt greșite.

      Ștergere
    4. si latinomania s-a terminat. gata cu minciuna. si iti demontrez ca si românii aveau aceste cuvinte ca si in lituaniana, letona inainte de a lua fiinta roma prin faptul ca verbele in română se conjuga ca si in lituaniana, letona si nu ca si in latina pentru ca daca era luata limba de la roma trebuiau sa se conjuge verbele ca si in latina dar verbele in română nu se conjuga ca si in latina ci se conjuga in schimb ca si in lituaniana, letona
      ia-ta aici
      verbul a pleca in lituaniana palikti(pronuntie palicti)
      as palieku(paliecu) eu plec
      tu palieki(paliechi) tu pleci
      jis, ji palieka(palieca) el, ea pleaca
      mes paliekame(paliecame) noi plecam
      jus paliekate(paliecate) voi plecati
      jie, jos palieka(palieca) ei, ele pleaca

      trecut
      as palikdavau(palicdavau) eu plecam
      tu palikdavai(palicdavai) tu plecai
      jis, ji palikdavo(palicdavo) el, ea pleca
      mes palikdavome(palicdavome) noi plecam
      jus palikdavote(palicdavote) voi plecati
      jie, ji palikdavo(palicdavo) ei, ele plecau

      verbul a si folosi de ceva,a vrea in lituaniana vartoti
      as vartoiu eu vreau
      tu vartoi tu vrei
      jis, ji vartoia el, ea vrea
      mes vartoiame noi vrem
      jus vartoiate voi vreti
      jie, ji vartoia ei, ele vreau

      trecut
      as vartodavau eu vroiam
      tu vartodavai tu vroiai si la trecut simplu tu vartoiai (care este ca si tu vroiai)
      jis, ji vartodavo el, ea vroia
      mes vartodavome noi vroiam
      jus vartodavote voi vroiati
      jie , jis vartodavo ei, ele vreau

      a lua in lituaniana laikyti
      as laikau eu iau
      tu laikai tu iei
      jis, ji laika el, ea ia
      mes laikome noi luam
      jus laikote voi luati
      jie, ji laiko ei, ele iau

      trecut
      as laikidavau eu luam
      tu laikidavai tu luai
      jis, ji laikodavo el, ea ia
      mes laikodavome noi luam
      jus laikodavote voi luati
      jie, ji laikodavo ei, ele luau
      si nu sunt toate mai sunt 6


      Ștergere
  15. gresesti. de unde au fost luate?
    cum adica sunt importuri aceste cuvinte? da ce lituania, letonia oa vut contacte comerciale cu roma? si daca a avut ada documente. tu te bateai in piept ca acele cuvinte sunt latine si-i jigneai pe cei care spuneau ca acele cuvinte nu sunt latine si ti-am aratat ca gresesti, ca acele cuvinte nu s-au folosit doar pe teritoriul italiei. voi latinomanii porniti cu o greseala din start. ca acele cuvinte asa latine doar in italia s-au folosit si nicaieri altundeva. deci la asta sa te uiti ca tu pornesti din start cu o eroare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si latinomania s-a terminat. gata cu minciuna. si iti demontrez ca si românii aveau aceste cuvinte ca si in lituaniana, letona inainte de a lua fiinta roma prin faptul ca verbele in română se conjuga ca si in lituaniana, letona si nu ca si in latina pentru ca daca era luata limba de la roma trebuiau sa se conjuge verbele ca si in latina dar verbele in română nu se conjuga ca si in latina ci se conjuga in schimb ca si in lituaniana, letona
      ia-ta aici
      verbul a pleca in lituaniana palikti(pronuntie palicti)
      as palieku(paliecu) eu plec
      tu palieki(paliechi) tu pleci
      jis, ji palieka(palieca) el, ea pleaca
      mes paliekame(paliecame) noi plecam
      jus paliekate(paliecate) voi plecati
      jie, jos palieka(palieca) ei, ele pleaca

      trecut
      as palikdavau(palicdavau) eu plecam
      tu palikdavai(palicdavai) tu plecai
      jis, ji palikdavo(palicdavo) el, ea pleca
      mes palikdavome(palicdavome) noi plecam
      jus palikdavote(palicdavote) voi plecati
      jie, ji palikdavo(palicdavo) ei, ele plecau

      verbul a si folosi de ceva,a vrea in lituaniana vartoti
      as vartoiu eu vreau
      tu vartoi tu vrei
      jis, ji vartoia el, ea vrea
      mes vartoiame noi vrem
      jus vartoiate voi vreti
      jie, ji vartoia ei, ele vreau

      trecut
      as vartodavau eu vroiam
      tu vartodavai tu vroiai si la trecut simplu tu vartoiai (care este ca si tu vroiai)
      jis, ji vartodavo el, ea vroia
      mes vartodavome noi vroiam
      jus vartodavote voi vroiati
      jie , jis vartodavo ei, ele vreau

      a lua in lituaniana laikyti
      as laikau eu iau
      tu laikai tu iei
      jis, ji laika el, ea ia
      mes laikome noi luam
      jus laikote voi luati
      jie, ji laiko ei, ele iau

      trecut
      as laikidavau eu luam
      tu laikidavai tu luai
      jis, ji laikodavo el, ea ia
      mes laikodavome noi luam
      jus laikodavote voi luati
      jie, ji laikodavo ei, ele luau
      si nu sunt toate mai sunt 6

      Ștergere
    2. Revenim la discuția cu limbile baltice după ce lămurim treaba cu citatul lui Traian. Deci: puteți să-mi indicați coordonatele citatului sau nu?

      Ștergere
  16. da nu trebuie indicat nici un citat. verbele in limba română se conjuga ca si in lituniana, letona si nu ca si in latina.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă citez:
      „Matei Cristi26 august 2015, 20:32
      noi românii am infiintat roma dand graiul romei cum spunea dio casius ca razboaiele dintre roma si daci au fost razboaie fratricide adica intre acelasi popor si cristo domus spune ca traian a spus inaintea razboaielor contra dacilor: "ma intorc in tara strabunilor mei"”

      Dv. l-ați indicat deci hai s-o lămurim. Unde este acest citat? Răspundeți sau nu?

      Ștergere
  17. nu mai este nevoie de el dupa cum prea bine se vede

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ba este nevoie de el și apoi vom reveni și la problemele dv. lingvistice. E mai important decât credeți. Aveți sau nu onoarea să îmi indicați unde este?

      Ștergere
  18. nu-i nici o nevoie. aici ti-e dovada ca românii au vorbit aceeasi limba limba românească din grecia pana la marea baltica inainte de a lua fiinta roma fiindca migratia s-a facut de est la vest si nu invers. da ce ii vreo problema lingvistica in ce am scris eu?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da dar ajungem și acolo după ce răspundeți la întrebarea cu citatul. Asta dacă aveți un dram de onoare. Dacă nu, problema nu este cu lingvistica este cu dv. Deci: unde este citatul?:

      Ștergere
  19. pai ar fi trebuit tu si latinomanii care predau in scoli aiba un dram de onoare si sa te fi informat/ sa se fi informat inainte de a spune ce este cu limba română, lituaniana, letona nu sa trebuisaca sa vin eu sa-ti dau verbele, cuvintele astea si inca tu vorbesti. na hai du-te si impacate cu adevarul ca din grecia pana la marea baltica se vorbea/se vorbeste limba românească mai veche decat limbile din italia si care a dat limba unor locuri din italia ca de exemplu ovidiu nu vorbea limba românească, getica deoarece un român nu intelege mai nici o boaba din limba in care a scris el scrierile sale.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Respectați la mm definiția dacomanului:
      1.Lipsa celor 7 ani de-acasă;
      2.Lipsa onoarei;
      3.Lipsa cunoștințelor.

      Eu v-am spus că vom continua discuția deschisă de către dv. referitor la lingvistică dacă îmi răspundeți la o întrebare simplă: unde este citatul de mai sus pe care îl atribuiți lui Traian? Hai să vedem dacă sunteți atât de priceput în toate cele așa cum susțineți.

      Ștergere
  20. pai tu ai facut mai mare greseala ca si mine aici deci tu imi vorbesti mie de ani de acasa. nu ti rusine chiar deloc. asa sunteti voi latinomanii. da sa stii ca eu cu verbele, cuvintele acestea o a ma duc in scoli si cu tine nu am ce continui discutia pentru ca tu nu vezi barna din ochiul tau dar vezi paiul din cohiul altuia. uita-te tu ce faci aici. la fiecare blog pe care il postezi de zeci de randuri in acele zeci de randuri ceea ce prezinti si cum perzinti este minciuna. deci tu ai scris mult mai multe randuri fara argumente decat mine deci atunci corect este tu sa recunosti prima data ce faci si pe urma sa ceri socoteala la altul care ti-o scris trei randuri dintr-o afirmatie care a auzit-o la televizor fata de tine care ai o greseala cu mult mai mare ca tu ai scris sute de randuri aici pe blogurile tale fara argumente si care ce este mai rau este ca este gresit ceea ce spui sau daca spui intentionat ceea ce cred ca totusi asa faci atunci este minciuna totala ce faci. fiecare text la blogul tau este minciuna.

    RăspundețiȘtergere
  21. asa imi spui mie sa vezi daca sunt priceput ca si la unu care ti-o dat zece pumni si tu ii ceri sa-ti arate daca mai este in stare sa-ti dea inca un pumn de parca nu o fost de ajuns ca ti-o dat zece. eu chiar nu de acee ti-am scris ca sa-ti dau pumni iti dai seama ci ti-am scris cuvintele si mai ales verbele acestea ca sa-ti decshid ochii si sa te fac bucuros de continuitatea ta ca si român si ca tu nu vorbesti limba nici unui imperii care a fost aici ci aceeasi limba de doua milenii si jumate dar vad ca tu nu vrei asta si nu-ti convine deci atunci tu ori esti un tradator de tara platit de cineva ori esti debil si in loc sa tii cu stramosii tai tu tii cu niste invadatori care au trecut pe aici si au plecat cu tot nelasand nici o urma dar tu iti place sa tii cu aaceia. pai du-te si traieste la roma atunci nebunule. pe mine nu ma intereseaza daca tu te-ai recuperat sau nu din nestiinta ca eu maine plec la prima scoala in care voi prezenta cuvintele, verbele din lituaniana, letona si apai sa vedeti voi. si se vor trimite toate informtiile acestea publicate la toti profesorii din scoli. eu nu stiu ce se preda acum la scoala dar merg eu sa vad si tu vei ramane doar cu iluzii. atat sau daca este vorba de bani primiti ca si tradator de tara nu vei mai lua tu bani sau daca da atunci vei fi amendat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vorbiți mult, aiurea și nu spuneți nimic. Scurt și la obiect: unde este citatul ăla?

      Ștergere
  22. da du-te naibii ca de maine incep si eu ma duc in scoli.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. „Mă”, „du-te naibii”? Cultura dv. uluitoare mă face să lăcrimez. V-am spus că discutăm „verbele” dv. după ce lămurim citatul. E așa greu să lămurim problema asta într-o singură propoziție în loc să tot debitați prostii în zeci de mesaje? Repet întrebarea: unde este citatul atribuit lui Traian?

      PS.Dacă tot mereți în școli sper să stați în bancă să mai învățați ceva măcar acu că în primii 7 ani văd că nu s-au lipit prea multe de dv.

      Ștergere
    2. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

      Ștergere
    3. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

      Ștergere
    4. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

      Ștergere
    5. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

      Ștergere
  23. "si asta in afara faptului ca aproape toate pe care le-ai enumerat tu in articolul tau mincinos se gasesc in lituaniana, letona, poloneza suedeza "

    apoi spui:

    "de unde rezulta ca româna nu deriva din latina nevand nici o treaba cu aceasta decat una foarte veche de mai bine de doua milenii si jumatate limba latina fiind limba populatiei din spatiul balcano-carpatico-baltic"

    Explica treaba asta, ca nu inteleg. Odata spui ca rom^na nu are treaba cu latina si o asemmuiesti cu letona, poloneza si suedeza. Deci le asemuiesti si pe cele 3 intre ele, adica o limba balto-slavica, una slavica si una germanica. Apoi, desi asemuiesti rom^na cu astea 3, zici ca latina este limba din spatiul balcano-carpato-baltic.

    Deci:

    1.daca cei de pe spatiul rom^nesc vorbeau latina (sau asemanator latinei) dinainte de romani, cum poate sa fi asemanat rom^neasca cu o limba germanica (suedeza), o limba slavica precum poloneza si una balto-slavica precum letona. Cum poate fi asemanata latina cu suedeza, poloneza sau letona? Repet, asemanatoare, asta insemnand cat de cat reciproc inteligibile, nu faptul mai poti gasi niste cuvinte asemanatoare (la urma urmei toate sunt limbi indo-europene). Si intre rom^na si japoneza mai gasesti cuvinte asemanatoare (japonezii spun sato la sat), daramite intre limbi care candva au avut aceeasi radacina? Pe scurt, daca o limba a dat latina (rom^neasca, limba geto-daco-rumunilor, precum spui) cum poate limba aia sa semene cu ceva gen suedeza?

    2. Daca un rom^n (luam cazul "clean", cand nu a studiat limbi straine) citeste un text in suedeza, poloneza, rusa, letona, italiana, spaniola, din care crezi ca pricepe mai mult? Cum iti explici ca un capsunar in spania sau un sezonier in italia dupa cateva luni o rupe binisor cu limba, iar daca prinde mai mult de lucru si ramane vreun an pe acolo vine toba de italiana sau spaniola? S-ar compara cu capacitatea unui rom^n de a invata suedeza, rusa, poloneza sau letona?

    Uite, daca vrei, si tot zici ca studiezi letona si suedeza, pune textul asta:

    "IMI PLACE SA ASCULT MUZICA VECHE POPULARA" in cele 2 limbi (suedeza si letona) apoi in italiana si spaniola si hai sa comparam. Toate cuvintele din text sunt din fondul lexic de baza al limbii. Nu-i niciun termen nou, nu-i niciun termen tehnic, stiintific, conventional sau mai stiu eu de care.

    Poti raspunde strict la asta?

    RăspundețiȘtergere