vineri, 22 iunie 2012

Menţiuni iniţiale

        Metodologia şi deontologia ştiinţei, este un subiect vast şi puţin accesibil nespecialiştilor. Pentru accesul în cercurile academice, un profesionist trebuie să studieze îndelung şi intens valorile care ridică o anumită activitate (în principiu profesională) la rang de ştiinţă. Întreaga ştiinţă dar mai cu seamă ştiinţele umane, au ca scop final culturalizarea maselor. Fiecare ramură ştiinţifică îşi are masa de adepţi şi curioşi. Printre ei se află, natural şi cei interesaţi de istorie. Neprofesioniştii, pentru a-şi satisface nevoile culturale proprii, nu pot accesa, din foarte multe motive (de pregătire, cantitative, calitative, financiare, proprietate intelectuală, securitatea informaţiei etc.), informaţii de primă mână din lumea academică. Soluţia care le rămâne este ştiinţa populară. Cea consumată sau produsă.
        Ştiinţa populară produsă, este activitatea de cercetare a neprofesioniştilor, produse amatoriceşti dar care îşi găsesc un loc bine stabilit în cadrul activităţii ştiinţifice istorice. Pe lângă amatori, care pot da naştere unor produse cu impact sau rol major în evoluţia pozitivă a istoriei ca şi ştiinţă academică, mai există o categorie de producători de (aparent ştiinţă populară) dar care în lipsa metodologiei şi deontologiei se transformă în pseudo-ştiinţă. Cauzalitatea pseudo-ştiinţei este de două tipuri: patologică şi frauduloasă. Prima este generată de imposibilitatea autorilor de a respecta (din cauza lipsei pregătirii, nivelului intelectual scăzut sau a unor factori psihologici) cutumele ştiinţifice. Cea frauduloasă este cauzată de dorinţa de câştiguri materiale de pe urma unor produse care nu respectă normele ştiinţifice.
        Ştiinţa populară consumată, este produsul creat de oameni de ştiinţă din cercul academic sau de profesionişti care au acces la informaţii din cercul academic şi care este ambalat într-o formă uşor digerabilă de către marele public. Caracteristica esenţială a unui astfel de produs este veridicitatea. Publicul ţintă nu poate şi nu trebuie să verifice dacă informaţiile conţinute sunt adevărate sau false. Problema apare însă în momentul în care canalele mass-media (scrise, vizuale sau electronice) acceptă produse neprofesioniste din motive financiare. Produse atât de natură patologică cât şi frauduloasă. Un alt aspect important care separă ştiinţa academică de cea populară este sentimentul. Oamenii de ştiinţă nu au voie să îşi transpună sentimentele şi trăirile în produsul ştiinţific creat. Singurul lucru acceptat este pasiunea pentru profesie. Publicul ţintă însă, exact din cauze sentimentale consumă aceste produse. În cazul istoriei, publicul trebuie să îşi satisfacă curiozitatea, să înveţe din istorie despre decizii corecte şi greşite pentru a le utiliza sau evita în viitor, să urmeze modele comportamentale şi ideologice etc. Problema care derivă din acest aspect este că unele produse transpun sentimente negative (în general xenofobe) care influenţează negativ publicul.
        Problema produselor de calitate îndoielnică nu este specifică României nici ca timp, nici ca spaţiu. Este o problemă universal şi etern valabilă. Dar în cadrul acestui blog vor fi importante problemele istoriografiei româneşti. Mai mult decât atât, vor fi importante problemele din cadrul produselor, care privesc antichitatea clasică a spaţiului carpato-danubiano-pontic.
        Identificarea şi corectarea acestor erori nu se vor atacuri personale ci polemici (popular-)ştiinţifice. Cu scopul de a corecta informaţii false şi a oferi publicului amator produse (mai) de calitate. Metoda şi finalitatea sitului de faţă nu se vrea un produs perfect, nici măcar cu tendinţe academice, nici măcar impecabil din punct de vedere al legilor de bună practică ştiinţifică ci doar un îndreptar istoric. Se vrea doar o colecţie de recenzii a unor lucrări care conţin informaţii vădit eronate din punct de vedere informaţional şi logic. Autorii materialelor viitoare din cadrul acestui site sunt conştienţi că sunt supuşi greşelii prin urmare vor accepta la rândul lor orice critică constructivă.