Problema spațiului ocupat de romani în Dacia

        În a doua postare din prezentul blog, am oferit legătura la un articol scurt, la obiect și care nu lasă loc de interpretare unei prostii referitoare la antichitatea clasică românească, prostie care a fost lansată de dl.Napoleon Săvescu și care este reluată fără pic de judecată de toți adepții dumnealui. Prostia se referă la faptul că romanii ar fi cucerit doar 14% din teritoriul Daciei post-romane. Articolul care contraargumenta această aberație se afla la adresa ACEASTA. Relativ recent însă, situl dracones.ro s-a comasat cu enciclopedia-dacica.ro și ca urmare unele articole din ambele situri au fost eliminate. Acest articol a fost de asemenea eliminat. Am contactat autorul sitului dracones.ro care mi-a oferit permisiunea de a posta pe acest blogul articolul discutat mai sus, ocazie cu care aș dori să-i mulțumesc pentru permisiunea de a-l publica și pentru bunăvoința de a-mi face treaba puțin mai ușoară. Redau mai jos, articolul exact în forma în care apărea pe dracones.ro.

”

Problema spațiului ocupat de romani în Dacia

        Multe probleme orbitează în jurul spațiului ocupat de romani în Dacia. Aceste probleme ar fi rezolvate simplu dacă s-ar ști exact procentul spațiului în care existau romani și cel în care au rămas dacii liberi. Îmi propun să realizez un instrument necesar în primul rând mie, în al doilea rând tuturor celor care sunt preocupați de această problemă.

        Pentru aceasta, voi folosi două harți realizate de către doi mari istorici și anume: Constantin Daicoviciu¹ și Ion Horațiu Crișan². În prima, este prezentată harta cu delimitarea frontalieră a provinciei romane Dacia.

        În cea de-a doua, găsim întinderea maximă a dacilor, din punct de vedere administrativ și anume, regatul lui Burebista.

        Calculele au fost executate cu ajutorul unui program specializat. Cele două hărți, plus una fizică³, au fost suprapuse, rezultând o hartă compusă, la scara de 1:76, a spațiului carpato-danubiano-pontic cu granițele provinciei și a regatului lui Burebista. Pentru a nu încărca desenul, regatul lui Decebal nu a fost reprezentat, deoarece, el corespunde în linii mari cu granițele naturale Dunăre, Prut, Carpații nordici, Tisa. Aceste granițe au fost desenate vectorial, pentru a putea fi calculate și au fost reprezentate în diverse culori, pentru a putea fi ușor recunoscute, după cum urmează: cu roșu granița provinciei Dacia, cu albastru granița regatului lui Decebal iar cu galben granița regatului lui Burebista, ambele considerate la o extindere maxim posibilă. Argumentul logic va fi descris la final.

        În urma calculelor au rezultat următoarele suprafețe:

- provincia Dacia: 108.480.21 km²

- Dacia în timpul lui Decebal: 268.596.71 km²

- Dacia în timpul lui Burebista: 524.605,78 km²

        Din punct de vedere procentual, suprafața provinciei Dacia reprezintă:

- 40% din regatul lui Decebal

- 20% din regatul lui Burebista.

        Eroarea de calcul este de aproximativ +/- 1%.

        Ambele regate au fost considerate la o extindere maxim posibilă. Granița provinciei romane este puțin supusă modificărilor, pentru trasarea ei, având la îndemână atât un larg set de castre de frontieră și limesuri cât și un citat din Eutropius⁴ care ne spune că perimetrul provinciei Dacia se afla în limita a un milion de pași (1480km), valoare discutabilă din câteva puncte de vedere și cu o eroare de 20% față de valoarea obținută mai sus (1786km) dar consistentă ca și ordin de mărime. În concluzie, rezultă că procentele de mai sus sunt minimale. Orice discuție care ar duce la modificarea granițelor celor două regate dacice, nu ar avea alt efect decât creșterea celor două procente. Așadar nu putem discuta de o valoare singulară ci de un interval de valori situat între 40% și 99%. Dar se poate afirma cu tărie că orice valoare aflată sub 40%, nu are nici un fundament istoric.

        Mai trebuie neapărat subliniat că din punct de vedere istoric, nu are absolut nici o valoare comparația între provincia Dacia și regatul lui Burebista, dar este un calcul maximal interesant în anumite contexte. Din aceleași raționament, al calculului la limită, am inclus în regatul lui Decebal și unele teritorii care nu îi aparțin, așadar din punct de vedere istoric nu are fundament, dar din punct de vedere matematic, da. Subliniez din nou, în special pentru cei dintre dumneavoastră care nu sunt obișnuiți cu limbajul matematic sau ingineresc că scopul acestui articol nu este de a obține un procent exact ci acela de a ajunge la o expresie de genul "MINIM 40%". Toate discuțiile referitoare la modificarea graniței nu fac decât să ridice valoarea procentuală, mai mult sau mai puțin peste limita 40%.

        Desigur, toată această problemă are ca și variabile, evoluția în timp a suprafeței ocupată de romani, influența militară pe de-o parte și cea civilă pe de altă parte, exercitate de către romani în spațiul dacic. Calculul a fost făcut privind doar problema frontalieră a provinciei.

        Aceste rezultate, trebuie interpretate în context spațial, temporal și istoric. Pe scurt: în spațiu, granițele nu sunt ușor de definit și sunt, cu siguranță, mai mici decât cele trasate în imaginile de mai sus, iar prezența romanilor în Dacia este atestată sub diverse forme și în afara granițelor provinciei. Din punct de vedere temporal, ele au variat de-a lungul vremii, în plus, prezența romană în Dacia sub diverse forme, începe mult înainte de cucerire și continuă mult după retragerea aureliană. Din punct de vedere istoric, problemele sunt și mai complexe, discuțiile cuprinzând un mare număr de subiecte, gen formă administrativ-teritorială, evenimente, demografie, gradul de libertate și izolare al dacilor extra-provinciali, etc.

        În final, valorile de mai sus, sunt niște simple calcule inginerești care din punct de vedere topografic sunt corecte dar care din punct de vedere istoric trebuie privite drept un interval așezat în mijlocul întrebărilor "când?", "unde?" și "cu ce scop?". Discuțiile din jurul unei valori singulare, gen 20% sau 40%, sunt greșeli de logică în context istoric mai larg.

BIBLIOGRAFIE:

1.DAICOVICIU Constantin - Dacica

2.CRIȘAN Ion Horațiu - Burebista și epoca sa

3.http://www.zonu.com/images/0X0/2009-12-22-11443/Mapa-fisico-de-Europa-2006.png

4.Eutropius - Breviarum Ab Urbe Condita (VIII, 2)

"Successit ei Ulpius Crinitus Traianus, natus Italicae in Hispania, familia antiqua magis quam clara. Nam pater eius primum consul fuit. Imperator autem apud Agrippinam in Galliis factus est. Rem publicam ita administravit, ut omnibus principibus merito praeferatur, inusitatae civilitatis et fortitudinis. Romani imperii, quod post Augustum defensum magis fuerat quam nobiliter ampliatum, fines longe lateque diffudit. Urbes trans Rhenum in Germania reparavit. Daciam Decibalo victo subegit, provincia trans Danubium facta in his agris, quos nunc Taifali, Victoali et Tervingi habent. Ea provincia decies centena milia passuum in circuitu tenuit."

”