joi, 7 ianuarie 2016

Erată la „ISTORIE INCREDIBILĂ – De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X?”

Deja mă neliniștea liniștea din tabăra AdD, dar m-au liniștit la loc. Au revenit cu material absolut exploziv! Nu în sensul că ar aduce în arena istoriografiei, altceva decât prostia, incultura și incompetența lor ci în sensul că am explodat de râs când am văzut ce or mai scos din joben ca să mai facă un bănuț și ei. Să începem cu începutul: Articolul se numește „ISTORIE INCREDIBILĂ – De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X?” în care ne explică că: „Astfel, istoricul normand Dudon de Saint-Quentin, care a scris o istorie a primilor duci de Normandia, ne spune în secolul X că William Spadă-lungă, tatăl viitorului Richard I al Normandiei, a dat dispoziție (lui Bothon) ca fiul lui să învețe limba… DACĂ. Iată citatul: “Pentru că locuitorii din Ruen utilizează mai mult limba romană decat limba dacă, și pentru că cei din Bayeux se servesc mai mult de limba dacă decât de cea romană, eu vreau ca fiul meu sa fie dus cât mai repede posibil la Bayeux ca să fie, Bothon, crescut și format sub responsabilitatea ta cu cea mai mare grijă în limba dacă, învățând-o definitiv ca să poata discuta mai târziu cu oamenii de origine dacă.” (De moribus et actis primorum Normanniae ducum)”. Ne dă și legătură la operă și tot tacâmul. Sincer, nu am vrut să aloc timpul să localizez citatul respectiv (pe care îl voi considera corect) dar vă voi oferi alt citat din aceeași operă: „Igitur daci nuncupantur a suis danai uel dani. glorianturque se ex antenore progenitos, …” (Dudo de St.Quentin, Gesta Normannorum seu de moribus et actis primorum Normanniae ducum, 2, 8-12). Mno, ce zice omu aici? Ceva de genul că danezii își ziceau daci… Hopa… Erau danezii daci? Nu… Asta este o problemă de multă vreme cunoscută și tranșată. Este o asemănare de nume care a generat această utilizare de către episcopia catolică din Danemarca. Detalii aici: DE CE DACIA? CIUDATUL NUME AL UNEI PROVINCII, articol scris de către un istoric danez și anume, Johnny Grandjean Gøgsig Jakobsen, asta ca să nu fim acuzați de cine știe ce „ocultism” și tradus în românește într-un articol publicat de amicii de la Enciclopedia Dacica. Ca să încheiem acest paragraf: în opera lui Dudo de St.Quentin, legătura cu etnia dacică este greșită. Tot ce este dac trebuie înțeles drept danez. Dar chiar ignorând acest lucru și analizând mai departe citatul pus pe tapet, autorii de la AdD nici nu realizează că povestea susține defapt fenomenul romanizării și unul din mecanismele acestuia: „… locuitorii din Ruen utilizează mai mult limba romană decât limba dacă (daneză n.e.) …”, dacă citatul este tradus corect.

Dar, stați așa… oamenii au și alte argumente, credeți că ignoranța vine în pachete mici?!? În articolul de pe blogul AdD, se spune în continuare: „Păi, în realitate, legendele normande vorbesc despre originea troiană, adică tracă, a normanzilor, relatând cum, după căderea Troiei, regele Antenor a fugit cu 2000 de cavaleri și o suită de alte 500 de persoane, a trecut pe lângă Dunăre, prin Dacia, Panonia, Germania si a ajuns in Scandinavia… De acolo, mai târziu, urmașii acelora au coborât în Normandia. Ceea ce explică acest surprinzător episod de istorie medievală. (Citește aici: Légende de l’origine troyenne des Normands)”. Ahaaaaa… Păi să intrăm în materialul indicat și să cităm prima propoziție. Alo! Prima propoziție! Rețineți acest aspect că e important! „La légende de l'origine troyenne des Normands a été créée par des chroniqueurs médiévaux soucieux de donner aux princes qui dirigeaient la Normandie une origine troyenne considérée comme prestigieuse.” În traducere: „Legenda originii troiene a normanzilor a fost CREATĂ de către cronicarii medievali nerăbdători să dea principilor care conduceau Normandia o origine considerată prestigioasă”. Deci: legendă, creată, târziu. Dacă citiți materialul mai departe, veți vedea că această descendență legendară se bazează pe altă identificare eronată între etnii: cea dintre geți și goți. Dar mai mult decât atât, veți vedea că în timp ce unii cronicari (Dudo de St.Quentin) creau (artificial) această descendență, alții (Saxo Grammaticus) îi contestau. Deci adevărul istoric prezentat de către Adevărul despre Daci, nu este nici pe departe atât de adevărat pe cât îl prezintă ei. În concluzia acestui alineat: cât de nesimțit trebuie să fii, să prezinți publicului un material în care nu citești nici măcar prima propoziție? Răspunsul meu este: nemăsurat!

Iar cei care împărtășesc aceste articole, atât din punct de vedere ideologic cât și tehnic pe internet (sic!), cu tot respectul, nu sunt cu nimic mai buni!

19 comentarii:

  1. Pina la urma cum e, nu mai e limba daca la fel cu cea romana, de trebuia Richard sa le invete separat?

    Iar cu Troienii, in ce directie au plecat supravietuitorii, in peninsula italica sau spre nord? Ca in mod categoric, dupa masacrul ala imens de noapte in care a fost luata Troia, n-au mai ramas destui sa se bifurce (ba sa mai plece spre nord si "2500 de cavaleri si suita". Daca dacii sunt daci, romanii sunt daci si danezii sunt tot daci, de ce nu vorbesc danezii o limba romanica, ca si noi? Sau noi ar trebui sa vorbim o limba germanica, ca danezii, nu ceva care sa semene cu italiana sau spaniola.

    In alte idei, sunt curios de reactia pietei la cartea lui Jimerez (cica lansarea e la mijlocul lunii) si ce or spune lingvistii rom^ni (daca apar ceva recenzii).

    RăspundețiȘtergere
  2. "Iar cu Troienii, in ce directie au plecat supravietuitorii, in peninsula italica sau spre nord?"

    intrebare suplimentara, deci pina la urma dupa ce se iau dacistii, dupa Eneida sau dupa Legenda originii troiene a normanzilor?

    RăspundețiȘtergere
  3. Aci este textul cu pricina din latină: Dudon de Saint-Quentin, De moribus et actis primorum Normanniae ducum, ed. Lair, Jules Auguste, Caen (F. Le Blanc-Hardel) 1865, III, 68, p. 221-222: (Adineauri am intrat pe AdD și am văzut ca Daniel Roxin indică la răspunsuri aceeași sursă și ediție ca și mine, nemodificând însă erorile din text datorate unui copy paste neverificat)
    68.
    Hujus namque consilii peracto negotio, quinimo omnipotentis Dei disponente arbitrio, cœpit pater sagaci mente meditari quo loco quibusve posset enutriri salubriter et educari. His incumbens rimationibus, infit praenominatis tribus: «Quoniam quidem Rotomagensis civitas Romana potius quam Dacisca utitur eloquentia, et Bajocacensis fruitur frequentius Dacisca lingua quam Romana; volo igitur ut ad Bajocensia deferatur quantocius mœnia et ibi volo ut sit, Botho, sub tua custodia et enutriatur et educetur cum magna diligentia, frueus loquacitate Dacisca, eamque discens tenaci memoria, ut queat sermocinari profusius olim contra Dacigenas.»
    Ceea ce îi face pe autorii ‚Adevărului despre daci’ să-și dea singuri cu leuca în cap este chiar literatura pe care o recomandă ei însiși și anume: Ridel Elisabeth, A-t-on vraiment parlé la « langue danoise » à Bayeux vers 940 ? Une relecture de Dudon de Saint-Quentin, în: Cahier des Annales de Normandie 32,1 (2002) pp. 135-143. Acest articol cuprinde și alte trimiteri bibliografice în notele de subsol. Dând click pe linkul indicat http://www.persee.fr/doc/annor_0570-1600_2002_hos_32_1_2440: se constată cu stupoare că autoarea dintr-un început face precizarea că limba dacilor este daneza p. 131 respectiv limba veche scandinavă p. 132.
    Mai mult autoarea citează, (p. 141) în sprijinul documentării prezenței limbii vechi scandinave în Normandia și o colecție de tip juridic de la sfârșitul secolului al XII-lea și prima jumătate al secolului al XIII-lea: Très Ancien Coutumier de Normandie. Editiția critică o puteți găsi aici: http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5500716g/f165.item.r=.texteImage
    Pasajul cu pricina îl redau neprescurtat aici:
    Cap. LXX, p. 64
    „Dixerunt eciam quod hec placita ad ensem Ducis pertinent: homicidium, sive clam factum fuerit, quod lingua Dacorum *murdrum* dicitur, sive palam, (hoc placitum, et justicia hujus placiti, et forisfactura solius Ducis sunt, aut eorum quibus antecessores ejus, vel ipse, illud dederunt; similiter de abscisione membrorum vel fractura; similiter de rebus per vim ablatis, quod *roberia* vulgo dicitur.”
    „Se mai zice că aceste scaune de judectă [=placita] țin de sabia ducelui [=ius gladii –dreptul de aplica pedepsa capitală]: omuciderea, fie înfăptuită într-ascuns, ceea ce limba Dacilor numește *murdrum*, fie la vedere (acest județ, sentința și aplicarea ei [=forisfactura] țin numai de Duce sau de cei cărora predecesorii lui, sau el însuși, le-au acordat [dreptul], asemena și cele privitoarea la tăierea sau frângerea membrelor) așijderea cele privitoare la lucrurile luate cu sila, ceea ce popular se numește *roberia* [= jaf].”
    Doi termeni juridici care nu fac parte din limbajul juridic latin sunt redați: unul în limba Dacilor „murdrum” și altul în limba populară vorbită în Normandia „roberia”.
    Deci, cum vedem Dacii foloseau pentru „omucidere înfăptuită într-ascuns, adică, în alte cuvinte, pentru asasinat cuvântul „murdurm”. Autoarea a remarcat că acest cuvânt se aseamănă cu myrða din scandinava veche și, aș mai adăuga, cu „Mord” din germană sau cu „murder” din engleză care au același sens de omucidere premeditată.
    Deci protrivt domnului Daniel Roxin, care după cum am consult acum pagina AdD-ului menține acestă notă bibliografică, dacii ar fi trebuit să vorbească o limbă germanică!
    Cine citește articolul lui Elisabeth Ridel va găsi o sumă de argumente care să arate că Dacii și limba lor au fost prezenți în Normandia și că erau, cel puțin din punct de vedere lingvistic, scandinavici. Asta deh, o poate accepta domnul Roxin că doară erau blozi și cu ochii albaștri... nu?!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Apreciez comentariul dv., precizez că nu am verificat în detaliu informațiile postate dar de bun simț. În continuare, aș vrea să sintetizez câteva aspecte pentru eventualii cititori dacomani care ar mai putea fi recuperați:
      1.Comentariul de mai sus, în primul rând, include citatele cu tot cu surse pentru verificare. În al doilea rând prezintă niște conluzii care țin de bunul simț logic.
      2.Subliniază din nou marile greșeli ale dacomanilor și mai ales ale formatorilor de opinie în materie de ipoteze dacomane: neverificarea citatelor (multe dovedindu-se greșite, false sau inexistente), neincluderea surselor pentru verificare, prin urmare concluzii total ilogice și nerecunoașterea acestora, totul culminând cu acuzarea de rele intenții ale celor care semnalează aceste greșeli.

      Ștergere
  4. Am observat că sunteți partener al site-ului ”www.enciclopedia-dacica.ro”.Am o rugăminte la dumneavoastră.Pentru că țineți legătura cu cel/cei care administrează acel site,vă rog să le transmiteți că AU STRECURAT O EROARE DE TRANSCRIERE la topicul ”DONA MILITARIA”,în textul copiat de pe Stela funerară a legionarului roman TIBERIUS CLAUDIUS MAXIMUS.Pe acel site ,numele Împăratului Nostru TRAIAN scris în antichitate ”TrOian” cu ”O” a devenit ”TrAian” cu ”A”.
    Eroarea poate părea minoră dar implicațiile sale sunt MAJORE.
    Este DOVADA ARHEOLOGICĂ ce atestă că Împăratul Nostru TRAIAN era numit și TROIAN încă din timpul vieții sale.
    Și de aici avem și confirmarea epigrafică a faptului că miticul ”Bădica TROIAN” din ”Plugușorul Românesc” este Împăratul Nostru TRAIAN.

    Iată care este TEXTUL CORECT TRANSCRIS DE PE STELA FUNERARĂ a lui Tiberius Claudius Maximus:

    ”Ti(berius) Claudius / Maximus vet(eranus) / [s(e)] v(ivo) f(aciendum) c(uravit) militavit / eque(s) in leg(ione) VII C(laudia) P(ia) F(ideli) fac/ tus qu(a)estor equit(um) / singularis legati le/ gionis eiusdem vexil/ larius equitum item / bello Dacico ob virtu/ te(m) donis donatus ab Im/ p(eratore) Domitiano factus dupli(carius) /

    a divo TROIANO(!)

    in ala secu(n)d(a) / Pannoniorum a quo et fac/ tus explorator in bello Da/ cico et ob virtute(m) bis donis / donatus bello Dacico et / Parthico et ab eode(m) factus / decurio in ala eade(m) quod / cepisset Decebalu(m) et caput / eius pertulisset ei Ranissto/ ro missus voluntarius ho/ nesta missione a Terent[io Scau]/ riano consulare [exerci]/ tus provinciae nov[ae Mes]”

    “Tiberius Claudius Maximus, veteran, s-a ingrjit de ridicarea acesteia în timp ce era în viață. El a luptat ca și călăreț în legiunea a VII-a Claudia Pia Fidelis, a fost făcut quaestor equitum, apoi singularis al legatului legiunii aceleiasi legiuni, apoi vexillarius al cavaleriștilor din aceeași unitate. A primit daruri (recompense) de la împăratul Domițian pentru curaj (bravură) în timpul războiului dacic. A fost făcut duplicarius

    de către Divinul TROIAN

    în Ala II (II se citeste secunda) Pannoniorum și a fost făcut explorator (cercetaș) și decorat de două ori pentru vitejie în războiul dacic și partic și
    a fost făcut decurion al aceleiași ale de către el (Traian) deoarece l-a capturat pe Decebalus și i-a dus capul la Ranisstorum.
    A fost lăsat la vatră de către D. Terentius Scaurianus, consular, comandantul noii provincii Mes… (aici piatra e ruptă)”

    a divo TROIANO (!)
    de către Divinul TROIAN (!)

    Stela funerară a lui Tiberius Claudius Maximus,
    inscripția ”DIVO TROIANO ” este cam pe rândul al șaselea din imagine:

    http://www.bilddb.philippoi.de/ph-1990-0125_bg.jpg

    DACISMU`pentru noi E MOLDOVENISMU`2!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am verificat informațiile furnizate de către dumneavoastră și în concluzie nu am să le transmit nimic celor de la Enciclopedia Dacica. Eroarea nu se află nici la Enciclopedia Dacica, nici la Velico Dacus, se află la dumneavoastră și la sculptorul inscripției.

      Să vă explic:
      1.Pe Enciclopedia Dacica, textul latin este scris conform cu originalul, adică cu TROIANO. Traducerea este deasemenea corectă: cu Traian.
      http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=lapidarium&fisier=Lapidarium_(ro)

      2.Dumneavoastră trageți concluzii după o greșeală. Vă dau mai jos legătura către o uriașă bază de date cu inscripții latine. Dacă căutați acolo numele „TROIAN” veți găsi fix 9 inscripții, nici una în legătură cu împăratul Traian. Dacă veți căuta însă „Traian” veți descoperi 3804 inscripții din care marea majoritate au legătură cu împăratul Traian.
      Pe Traian îl chema TRAIAN în pofida greșelii pe care dumneavoastră ați semnalat-o drept adevăr general.
      http://db.edcs.eu/epigr/epi_en.php

      Dacă ipotetic vorbind v-ar chema Popescu și scribul de la Evidența populației v-ar greși certificatul de naștere trecând Popesco, asta nu înseamnă că sunteți italian. Asta înseamnă că sunteți pur și simplu unul din miile de Popești români, căruia i s-a greșit numele în certificatul de naștere.

      Nu căutați potcoave de cai morți unde nu este cazul.

      Ștergere
    2. "în concluzie nu am să le transmit nimic celor de la Enciclopedia Dacica. Eroarea nu se află nici la Enciclopedia Dacica, nici la Velico Dacus, se află la dumneavoastră"

      Serios?
      Ia citiți mai cu atenție,poate vă lămuriți:
      Iată textul preluat de pe ”Enciclopedia Dacica”:

      "DONA MILITARIA
      12. Ti. Claudius Maximus

      AE 1969-1970, 583 = IDRE II, 363

      Ti(berius) Claudius
      Maximus, vet(eranus),
      [s(e)] v(ivo) f(aciendum) c(uravit); militavit
      eque(s) in leg(ione) VII C(laudia) p(ia) f(ideli), fac-
      tus qu(a)estor equit(um),
      singularis legati le-
      gionis eiusdem, vexil-
      larius equitum item bello Dacico ob virtu-
      te(m) donis donatus ab im-
      p(eratore) Domitiano, factus dupli(carius)

      a divo TRAIANO in ala secu(n)d(a)
      […]

      Linkul cu pricina:

      http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=romanii&fisier=dona_militaria

      P.S.:

      Am observat că ”Enciclopedia Dacica” folosește foarte des termenul de ”OCUPAȚIE ROMANĂ” pentru ceea ce a fost ETNOGENEZA ROMÂNILOR.
      Stau și mă întreb ÎN NUMELE CUI folosește termenul de ”OCUPAȚIE ROMANĂ ” un site al URMAȘILOR ROMEI?
      În numele ”traco-geto-dacilor”?
      În numele ”Daciei”?
      Dacia ca țară A DISPĂRUT definitiv în anul 106 A.D.
      În secolele următoare AU DISPĂRUT DEFINITIV și traco-geto-dacii cu tot cu limba și religia lor prin asimilare și ROMANIZARE care a însemnat și CREȘTINARE.
      De atunci aici este ROMANIA(numele Imperiului Roman de Răsărit),TERRAE ROMANORUM,Țara ROMANILOR devenită Țeara Rumănească,Țara ROMÂNILOR,ROMÂNIA(ROMANIA).

      Eu sper că NU ați înțeles ce am vrut să spun:
      dușmanii ROMANITĂȚII românilor contestă EVIDENȚA faptului că ”Bădica TROIAN” din ”Plugușorul Românesc” este Împăratul Nostru TRAIAN.
      Stela lui Tiberius Claudius Maximus dovedește că Traian era numit și TROIAN încă din timpul vieții sale.
      Că era numit așa din eroare sau așa era pronunțat numele său în dialectul latin al tracilor romanizați din zona sud-Dunăreană sau chiar la Roma ,în Lațium ,NU ARE NICIO IMPORTANȚĂ.
      Dacă nu știați vă spun eu:
      ÎNTREAGA limbă română este rezultatul transmiterii ”CU ERORI” a cuvintelor LIMBII LATINE MAME.
      Iată o asemenea ”eroare”(scrisă și ea ÎN PIATRĂ,TOT PE O STELĂ) și devenită cuvânt de bază al limbii române în formula ”ERONATĂ”:
      VETERANUS(cuvântul latin corect) devine mai întâi VETRANUS(dispare al doilea ”E”),apoi prin betacizare ”V” devine ”B” și ne dă ”BETRANUS”,apoi ”A” devine ””-BETRÂNUS-apoi dispare ”S”-BETRÂNU-apoi ”E” devine”Ă”-BĂTRÂNU,apoi dispare ”U” de la substantivele nearticulate și rezultă forma de azi-BĂTRÂN.
      Astfel VETERANUS a dat în limba română(ROMANĂ)BĂTRÂN,în urma unui LUNG ȘIR DE ”ERORI”(unele scrise și în piatră).
      Iată de ce ”EROAREA”(cum o numiți dumneavoastră) a dat naștere la substantivul ”TROIAN”(vallum ROMAN) și la legendarul și miticul ”Bădica TROIAN” din ”Plugușorul Românesc”.
      Nu știu dacă realizați dar contestând echivalența EVIDENTĂ TRAIAN=TROIAN treceți în tabăra Sectanților neo-păgâni ”dacizatori” AI MOSCOVEI.
      Parcă erați în război cu Secta ”dacizatorilor”,sau era doar o impresie?

      DACISMU`pentru noi E MOLDOVENISMU`2!

      Ștergere
    3. @Velico, aici cu Troiano, cu referire clara directa la Traian (cu sau fara greseala de scriere din partea sculptorului) e o chestie interesanta. Unii lingvisti, inclusiv M. Vinereanu a respins posibilitatea ca nume gen Traian, Troian sau substantivul comun troian sa fi venit din latina, ci ca acestea ar fi venit categoric pe filiera slava. Partea subiectiva, sa spunem, e ca putem sa ne intrebam, bine-bine, dar slavii, care au venit cand au venit in zona actuala a Rom^niei si in zona balcanica, ce motiv aveau sa-l pastreze pe Traian in memorie, sau troianul (valul), ca apoi sa-l transmita ei rom^nilor.

      Pe partea de specialitate, de lingvistica, M. Vinereanu spune ca atat cuvintele de origine dacica cat si cele de origine latina au suferit exact aceleasi transformari fonetice la trecerea in lb. rom^na. Enuntand seria regulilor de transformare fonetice, conclude la final ca daca Traian ar fi ajuns in rom^na din latina, acesta ar fi trebuit sa arate a "Traj^n sau Traz^n. Chestie care insa scapa unui caz pre-latin (incadrat astfel de Vinereanu), anume noian, care ramane asa, nu devine noj^n. Cu Caloian de exemplu, ok, e alta treaba, mai tarzie, slavii erau pe aici.

      De aici se poate trage concluzia ca desi aplicarea legilor transformarilor fonetice (verificate prin regularitatea lor) constituie o baza stiintifica in lingvistica, mai exista si derogari. Iar daca un anume Tiberius a scris in Balcani pe o piatra Troiano in loc de Traianus (poate exact indiciul formei latinei vorbita pe teritoriu?)e usor de inchipuit caputea ajunge asa (si in speta in Plugusor) direct prin dialectizarea latinei pe teritoriul provinciei, respectiv ex-provinciei) si nu printr-un "roundabaut" care i-a ocolit pe rom^ni (direct implicati in legatura cu imperiul roman), a ajuns la slavi si abia de la ei s-a intors la noi.

      Ștergere
  5. ”MARTOR E TROIANUL”-Miron Costin(Partea I)

    Sper că veți găsi utilă lecturarea materialelor de mai jos care vă vor demonstra cât de importantă a fost și la ce a dus ”EROAREA” de exprimare din antichitate, întipărită și în piatra Stelei funerare a legionarului roman Claudius Tiberius Maximus.

    MIRON COSTIN
    (30 martie 1633- 1691) cronicar ROMÂN din Ţara ROMÂNEASCĂ a Moldovei:


    “Moldovénii nainte de Dragos vodă
    SĂ CHEMA VLAHI sau RUMÂNI DE LA RÂM”


    “Stihuri de descălecatul țărâi
    Neamul Țărâi Moldovei de unde să trăgănează?
    Din ŢĂRÂLE RÂMULUI, tot omul să creadză.
    TRAIAN ÎNTÂIU, ÎMPĂRATUL, supuindŭ pre dahi
    Dragoș apoi în moldoveni premenindŭ pre vlahi

    MARTOR ESTE TROIANUL, șanțul în țara noastră

    Și Turnul Săverinului, munteni, în țara voastră.


    1 Dahii și dachii tot unii sint (n.a.).
    2 Moldovénii nainte de Dragoș-vodă să chema vlahi sau
    RUMÂNI DE LA RÂM (n.a.).
    3 Turnul Săverinul este în Țara Muntenească, unde au fost și pod de piatră peste Dunăre,
    de TRAIAN-ÎMPĂRATUL făcut atunce când au descălecat aceste 2 țări CU RÂMLENII (n.a.).
    Și aceste încă dzicŭ că MOLDOVENII SINT DEN RÂMLENI.”


    LETOPISEȚULŬ ȚĂRÎI MOLDOVEI DE LA AARON-VODĂ ÎNCOACE, DE UNDE ESTE PĂRĂSITŬ DE URÉCHE VORNICUL DE ȚARA DE GIOSŬ, SCOSŬ DE MIRON COSTINŬ VORNICUL DE ȚARA DE GIOSŬ ÎN ORAȘŬ ÎN IAȘI, ÎN ANUL DE LA ZIDIREA LUMIEI 7183, IARĂ DE LA NAȘTEREA MÎNTUITORULUI LUMII, LUI IISUS HRISTOS, 1675
    Istoricii, adecă scriitorii de cursul anilor acestor părți, carii pomenescŭ de DESCĂLECATUL CEL DENTÂIU a țărîi noastre și Țărîi Muntenești:
    Bonfin, mare istoric, de Dachia, sau Dația — latin.
    Dionŭ, la VIAŢA LUI TRAIAN ÎMPĂRATUL — latin.
    Topeltin, ungur; iară pre acești doi au urmat.
    Aceste au scris de Dachia,
    CUM AU DESCĂLECATU-OĂ TRAIANU, ÎMPĂRATUL RÂMULUI, în anii de la Hristos 102, pre socoteala vrémilor, cu RÂMLENII.
    Istoricii leșești carii au scris și lucrurile domniilorŭ Moldovei:
    Crorner au scris latinește, Dlugoș latinește, Stricovschîi litfan, leșește, Piasețschîi, vlădicul de Premislia, latinește.
    Istoricii leșești pre carii au urmat răpăosatul Ureche vornicul:
    Bîlschîi, Martin Pașkovschîi. Acești doi au scris leșește.
    Și aceste încă dzicŭ că MOLDOVENII SINT DEN RÂMLENI.
    Iară de descălecatul celŭ dentăiŭ n-au știutŭ că léșii mai apoi de ÎMPĂRĂȚIA LUI TRAIAN sintŭ veniți în ceste părți.”

    ”Prédoslovie adecă voroava cătră cititoriul
    Fost-au gîndul mieu, iubite cititoriule, să fac létopisețul țărîi noastre Moldovei
    din DESCĂLECATUL EI CEL DINTĂI,
    CARELE AU FOSTU DE TRAIAN-ÎMPĂRATUL ”

    «CA ŞI NOI, şi muntenii se numesc ROMÂNI…
    RUMÂN
    este un nume schimbat in cugetarea anilor DE LA ROMAN…»
    (Cronica polonă)

    ”De neamul moldovénilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor.

    “VECHIU NUME stă întemeiat şi înrădăcinat: RUMÂN.
    Şi aşa ieste acestor ţări şi ţărâi noastre, Moldovei şi Ţărâi Munteneşti NUMELE CEL DIREPTU de moşie, IESTE RUMÂN,
    cum să răspundŭ şi acum toţi acéia din Ţările Ungureşti lăcuitori şi munténii ţara lor şi scriu şi răspundŭ cu graiul:
    Ţara ROMÂNEASCĂ”

    ”Compunerea lui Miron,
    preacinstitul mare vornic de Țara-de-Jos

    Neamulǔ Țărâi Moldovii de unde dăradză?
    DIN ȚARA ITALIEI, tot omul să creadză.
    Fliah întăi, apoi TRAIANU AU ADUS pre acice
    PRE STRĂMOȘII cestorǔ țări de neamǔ cu ferice.
    Răsădit-au țărâlorǔ hotarele toate.
    Pre sémne ce stau în véci a să vedea poate.
    Elǔ cu vița cestui neamǔ ȚARA RUMÂNEASCĂ
    Umplut-au, Ardealul totǔ și Moldovenească.
    Sémnele stau de să văd, de dânsulǔ făcute:
    Turnulǔ-Severinului să custe-n vremi multe.
    Stremoșii Moldoveei adus-au în țară,
    Pre ghețâi cu sabiia scoțând din hotară.
    Stau sémnele podului cu praguri cădzute
    Și Turnulǔ-Severinulǔ de Sevirǔ făcute.
    Podulǔ preste Dunăre-n Țara Rumânească
    Le-au trecutu-și oștile-n Țara Ungurească.
    Pre cela pod au trecutǔ Moldoavei stremoșii,
    Bătând război cu dachii, a sașilorǔ moșii.”

    „Aşa şi neamul acesta, de carele scriem, al ţărilor acestora, numele vechiu şi mai direptu,
    IEASTE RUMÂN, ADICĂ RÂMLEAN, DE LA ROMA”.

    RăspundețiȘtergere
  6. ”MARTOR E TROIANUL”-Miron Costin(Partea II)

    Să vedem ce scria Stolnicul CANTACUZINO( 1639-1716), despre TROIANURI și Împăratul Nostru TRAIAN:


    „Cât dar va fi fost putérea lui atunci și cu câtă mulțime de oameni va fi umblat, cât au umblat și au supus părți ale lumii, putemu-ne însă cu mare mirare și domiri câte cevași, că iată vrând pre lângă acéle oștiri ale lui și lucruri mari ce apucase și făcea ca să-i rămâie și în fapte slavă, și pomenire, doară și minune la oameni în veci rămâindu-i.
    Pe unde mergea, drumuri mari de piatră și ȘANȚURI GROAZNICE TRĂGEA,
    pe unde și umbla, precum și
    PĂNĂ ASTĂZI SĂ VĂD ȘI AICI LA NOI ÎN ȚARĂ,
    cărora încă TROIANURI LE ZICEM
    RĂMÂIND DE ATUNCEA DIN OM ÎN OM ACEL NUME ,
    CARELE SĂ TRAGE ȘI PĂNĂ ASTĂZI

    măcar că foarte puțini sunt carii să știe dirept ce le zic TROIANURI.
    Iară ACESTA IASTE ADEVĂRUL,că DIN OȘTIREA ACELUI MARE ÎMPĂRAT, TRAIAN Ulpie, SUNT RIDICATE
    și nu numai aici, ci și pentr-alte țări.
    Așa au făcut cum s-au zis, pentru ca să rămâie neamului omenesc pomenire de mari și de putérnice faptele lui.”


    Istoria ȚĂRII RUMÂNEȘTI de Constantin Cantacuzino

    RăspundețiȘtergere
  7. ”MARTOR E TROIANUL”-Miron Costin(Partea III)

    MARTIN OPITZ(1623) în Poemul ”Zlatna” sau ”La Cumpăna DORULUI” atestă păstrarea memoriei Împăratului Nostru TRAIAN în TOPONIMELE strămoșilor noștri:


    ”Ţinutul Zlatna însă
    de mine-i mai iubit;
    PRIN LOCURILE-ACESTEA,
    TRAIAN L-AU BIRUIT
    PE DECEBAL
    ; iar pratul
    din scriptele-n păstrare,
    Ca-n limba voastră veche
    rămâne, ca atare –
    NUMINDU-L PÂNĂ ASTĂZI ,
    CÂMPIA LUI TRAIAN”


    “ÎNSCRISELE CUVINTE
    ÎN PIETRELE DE-AICI
    Nici un puhoi pârdalnic
    trecut în goană, nici
    Focul şi nici ploaia
    nu le-au putut distruge;
    Doar cerul le sărută
    la ele când ajunge.
    Sub ele dorm bărbaţii
    de care azi aminte
    Ne-aduc aceste stele
    de piatră şi cuvinte.
    Pe lângă ele drumul
    de câte ori mi-l trec
    Cu ochii plini de lacrimi
    şi fruntea mi-o aplec. ”
    “Înscrise în scriptura
    posterităţii toate
    NUMELE VOASTRE SCUMPE
    CE ZAC PE LESPEZILE RECI.
    Drept pildă să rămâneţi
    urmaşilor pe veci.
    Călcând în goană Goţii
    cu alţii-n şir grăbit
    AL DACIEI ȘI-AL ROMEI
    pământ de mulţi râvnit,
    NU ȘTERG A VOASTRE NUME
    cum NU V-AU NICI ÎNVINS
    DE V-AȚI PĂSTRAT LUMINA
    AȘA CUM E ÎNSCRIS…
    Din depărtate Asii
    venind pe cai gonaci
    Pe Greci să îi supună,
    pe Misii vechi şi Traci,
    Cu biciul, nici Attila
    cu hoardele de Schiţi
    NU POATE FRÂNGE NEAMUL
    NEPIERITOAREI GINȚI
    Într-un pârdalnic tropot
    năvala lor zoreşte
    Iar SLAVII VĂ-NCONJOARĂ
    CA MAREA ÎNTR-UN CLEȘTE…
    Şi totuşi,LIMBA VOASTRĂ
    PRIN TIMP A STRĂBĂTUT;
    E DULCE CUM E MIEREA
    şi-mi place s-o ascult!
    Cum Esperida este
    cu Galica vecină
    ITALICA-I CU-A VOASTRĂ
    DINTR-UN IZVOR, LATINĂ; ”
    ”Cu nici o armă însă
    DUȘMANUL N-O SĂ POATĂ
    SĂ VĂ RĂPEASCĂ LIMBA,
    NĂDEJDEA VOASTRĂ TOATĂ;”
    ”NEMURITOARE GINTA
    din care-au fost pornit
    ROMANII SUB UN SCEPTRU
    PE TOATE LE-AU UNIT”

    RăspundețiȘtergere
  8. ”MARTOR E TROIANUL”-Miron Costin(Partea IV)


    TROIANUL și ROMÂNUL(Rumărul) la Ștefan cel Mare hrisov domnesc din 1498

    ”Iar hotarul acestei bucăți de loc din hotarul Alboteștilor să fie începând de la gura Săratei la vale, pe malul Prutului și la capătul de sus al Rediului lui Goran, la un ulm însemnat, de aici drept la deal, la un stâlp, de aici pe această parte a dealului, pe coastă, până la doi stejari însemnați, de aici la un stejar însemnat, de aici peste dumbrăviță, la vilcea,
    la un stejar însemnat și pe vâlcea în sus până la TROIAN,
    la stâlp, și pe TROIAN în sus pânâ unde cade TROIANUL în Sărata,
    apoi, pe Sărata în jos, până unde cade Sărata în Prut.
    Iar hotarul acestei seliști, unde a fost Târgul Săratei, mai sus de gura Săratei, începând de asemenea de la gura Săratei, și pe malul Prutului în sus pâna la seliștea lui Bodea Sârbul (Бодѣ Сръбоуʌа), de aici tot pe malul Prutului în sus,
    până la seliștea lui Bodea RUMĂRUL(Бодѣ РȢмърȢʌа), iar de aici în sus la deal și peste câmp la pisc la matca Săratei, de aici pe vechiul drum la deal și pe vârful dealului în jos. la movila săpată, de aici pe pisc la un stâlp și la un alt stâlp, de aici pe drum până la hotarul lui Limbădulce. Acesta le este tot hotarul.”


    https://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2012/02/img_2986.jpg

    RăspundețiȘtergere
  9. ”MARTOR E TROIANUL”-Miron Costin(Partea V)

    TROIANELE ne vorbesc despre VALURILE LUI TRAIAN dinspre Tisa până în Apuseni,de la Drobeta(TROIANUL,Brazda lui Novac),Râmnicu Vâlcea, până la CASTRUL ROMAN de la Pietroasele(Buzău)construit de Sfântul Nostru Împărat Constantin cel Mare ,sediul LEGIUNII ROMANE a-XI-a Claudia și mai departe,la nord de Delta Dunării,în nordul Basarabiei istorice(Bugeac),peste Prut și Nistru până spre Bug și Crimeea,de la Dunăre,Tropaeum TRAIANI până la Tomis CONSTANTIANA(Constanța),etc .

    Un VAL AL LUI TRAIAN(„TROIANov val”) a existat în Ţara Brodnicilor-Bolohovenilor (Țara ROMÂNILOR, boloh=voloh=ROMÂN)astăzi teritoriu românesc parțial ocupat de ucraineni.

    „Valul de pământ numit de popor TROIANOV VAL se întinde, după Plater, în gubernia Podolscaia dela Nistru spre Sbruci, în judeţele Uşiţa, Kameneţ şi Proscurov, iar după Marczinski, începe în judeţul Uşiţa, trece prin judeţul Kameneţului şi continuă până la târgul Satu Nou pe Sbruci şi de acolo se întinde în Galiţia până la târgul Magherov. În unele locuri valul acesta are înălţimea între 3,5 şi 5,5 metri.”

    În privinţa însemnătăţii acestui val, Schafarik scrie:

    „Mărimea lui şi o mulţime de MONEDE ROMANE care au fost găsite lângă el mărturisesc clar că A FOST RIDICAT DE ÎMPĂRAȚII ROMANI.”

    Marczinski de asemenea crede că „TROIANOV VAL”
    a fost construit pentru delimitarea graniţelor Daciei DIN PORUNCA ÎMPĂRATULUI TRAIAN, în preajma anului 106, şi aceasta este foarte verosimil.”
    Era firesc ca brodnicii(ROMANII) să numească acest val CU NUMELE LUI TRAIAN, despre care trebuiau să aibă amintiri, emigrând de pe teritoriul fostei Dacii.”

    Asupra acestuia din urmă încă sunt controverse dacă a fost sau nu realizat de Împăratul Nostru TRAIAN.
    Un lucru însă e cert.
    Strămoșii noştri aveau în sufletele lor atât de întipărit respectul faţă de Împăratul Nostru TRAIAN,în memoria lor uriaşele sale lucrări militare,”VALURILE-TROIENELE LUI TRAIAN-TROIAN” erau încă atât de vii,încât i-au dat şi acestei construcţii militare numele de „TROIANE-TROIENE”.
    Nume care mai apoi după invazia hoardelor barbare slave a devenit „TROIANov val”.
    Cei care contestă că ”Bădica TROIAN” este totuna cu Împăratul Nostru TRAIAN,
    se prefac a nu pricepe că URMAȘII ROMANILOR au trecut cu mult dincolo de granițele imperiului ȘI AU FONDAT SATE ROMÂNEȘTI.
    Pentru că ei erau URMAȘII VETERANILOR și COLONIȘTILOR ROMANI.

    RăspundețiȘtergere
  10. ”MARTOR E TROIANUL”-Miron Costin(Partea VI)

    TROIANUL DE SUS(valul lui TRAIAN de sus)
    ROMÂNIA de Est(Basarabia)

    TROIANUL „De Sus” – reprezintă o fortificaţie din perioada antică târzie. Traversează teritoriul României de Est(Basarabia) de la râul Prut până la Nistru, de la orașul Leova până în preajma orașului Tighina trecând pe lângă satele TROIAN(!!!), Ialpugeni, Caracui, Sărăţica Nouă , , Grădişte, Coştangalia, Satu-Nou (Cimişlia), Ciufleşti, Baimaclia, Sălcuţa, Marianovca de Sus, Zaim, oraşul Căuşeni, Chircăieşti, satele COPANCA şi Chiţcani.
    Conform datelor lui I. Hîncu, are lungimea de aproximativ 120 km, înălţimea sa iniţială variază între 3-4 m, lăţimea – 10-15 m, fiind secundat de un şanţ săpat spre nord, adânc de 2-3 m.
    În prezent Valul are o înălţime de 0,5 m.

    TROIANUL(VALUL LUI TRAIAN) este prima dată atestat documentar la 13 martie 1489 în Hrisovul domnesc al lui Ștefan cel Mare pe care l-am citat mai sus(din viteză acolo am scris 1498,scuze).

    VALURILE LUI TRAIAN sunt prelungite de “valurile lui Hadrian”,Sfântul Constantin cel Mare,fiul său Constantin al-II-lea,etc .
    Termenul “VAL” provine din limba latină de la cuvântul “VALLUM”.
    Prin noţiunea de val se subînţelege acel tip de fortificaţii, care se constituie dintr-o ridicătură continuă de pământ, de obicei cu un şanţ în partea exterioară, folosită în sistemul LIMESULUI ROMAN (hotarul).

    TROIANELE(VALURILE LUI TRAIAN) din România de Est(Basarabia)au 2 ramificaţii principale:
    “de jos” şi “de sus”.
    Înălţimea lor la etapa actuală nu depăşeşte 1,5-3 m.
    Conform tradiţiei există opinia, că VALURILE LUI TRAIAN sunt vestigiile construcţiilor defensive din epoca ÎMPĂRATULUI TRAIAN, sau linia de demarcare dintre romani şi aşa-numita „Barbaricum” (lumea „barbară”, neromană).
    Importanţa ASIGURĂRII CONTROLULUI ROMAN în zonă rezidă în necesitatea , protejării culuarului dintre Carpaţi şi Dunăre, zona predilectă a atacurilor îndreptate împotriva Imperiului, a punctelor de îmbarcare de pe litoralul nord-pontic şi, nu în ultimul rând, din considerente economice. Principiile strategice arătate sunt puse în practică din a II-a jum. a secolului I p. Chr., prin tendinţele de extindere a limes-ului moesic către nordul Mării Negre şi de transformare a acesteia în MARE NOSTRUM.
    Astfel de considerente tactice intraseră în vederile strategilor romani încă din secolul I p. Chr., mai cu seamă din timpul guvernării lui TIBERIUS PLAUTIUS SILVANUS AELIANUS.

    RăspundețiȘtergere
  11. ”MARTOR E TROIANUL”-Miron Costin(Partea VII)

    Iată ce spune un DEX ROMÂNESC din 1929(evident înainte de OCUPAȚIA RUSEASCĂ și de ”slavismul” mincinos al agentului Roller):

    TROIAN : 1. grămadă de zăpadă ridicată de vifor: răsbatem iute TROIENE de ninsori AL.; 2. fig. grămadă, morman: TROIENE albe de’a dușmanilor oase Al.; 3. fig. massă în mișcare: ce s’au făcut acele TROIENE de popoare ? BĂLC.
    [După grămada de pământ sau șanțul cunoscut sub numele de TROIANUL ori VALUL LUI TROIAN (v. TROIAN): interesantă generalizare a unui termen geografic, prin amintirile ce poporul leagă de numele ÎMPĂRATULUI TRAIAN, personaj istoric ajuns legendar].

    Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)

    ” Brazda TROIANULUI, drum înălțat în jud. Teleorman (v. Novac);
    2. Calea TROIANULUI, șosea ROMANĂ care pleacă dela Izlaz și apucă în sus spre Carpați, pe malul apusean al Oltului, până în sus de Râmnicu-Vâlcii;
    3. VALUL LUI TROIAN, șanț imens ale cărui urme se văd dela Covurluiu spre Bolgrad și în Dobrogea dela Cernavoda până la Constanța: linia totală a valului de la Dunăre până la Răjnov e de 235 km.;
    4. TROIANUL, val de pământ în jud. Iași și Tecuci;
    5. CALEA LUI TROIAN, calea lactee, numit și drumul robilor (sens specializat după numirea geografică CALEA TROIANULUI).”

    Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)

    ”Novac m. 1. V. Baba; 2. Brazda lui Novac, numit și TROIANUL, șanț de 1½ stânjeni în jud. ROMANAȚI. ”

    Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)

    ”TROIAN, TROIENE, s.n. – 1. Îngrămădire mare de zăpadă; nămete, morman, grămadă.
    2. (top.) Muntele TRAIANUL(TROIANUL, în denumirea locală) din hotarul Săcelului, ÎN AMINTIREA ÎMPĂRATULUI care stăpânea Dacia (Filipașcu 1940: 17).
    ♦ La sud de Moisei se află „MUNTELE TRAIAN, de unde izvorăște pârâul Dragoș” (Demeter, Marin, 1935, 99). Legenda spune că pe MUNTELE TROIAN din Lăpuș trăiau mai demult uriașii. „Spuneau că pe Șes, PE TROIAN, între Groși și Suciu erau niște oameni foarte mari, față de cum suntem noi, cei de astăzi” (Bilțiu 1999: 146). „Cimitirele tumulare propriu-zise apar în nordul Transilvaniei abia în bronzul târziu. Un astfel de cimitir se afla pe terasa înaltă, lungă de câțiva km și lată de mai multe sute de metri, numită TROIAN, din stânga râului Suciu (Țibleș), la aproximativ 1,5 km nord-est de localitatea Suciu de Sus” (Marmația 2003: 123).
    3. (astr.) În expr. DRUMU LUI TROIAN (Ieud, Rozavlea, Săcel) sau CĂRAREA LUI STROIAN (Giulești) – pentru Calea Lactee (ALR 1973: 661).

    – 1. Din TRAIAN, referitor la ÎMPĂRATUL ROMAN Marcus Ulpius TRAIANUS, CUCERITORUL Daciei;

    „CULTUL SĂU a devenit obligatoriu și în noua provincie.
    TRAIAN S-A PĂSTRAT ÎN CULTURA MITICĂ A ROMÂNILOR CA UN FEL DE ZEU ,legat de ritualul Anului Nou, când se serba primăvara”

    Victor Kernbach
    -Dicționarul de mitologie generală, Miturile esențiale , Universul mitic al ROMÂNILOR

    RăspundețiȘtergere
  12. ”MARTOR E TROIANUL”-Miron Costin(Partea VIII)

    Strămoșii noștri L-AU GLORIFICAT ÎN COLINDE pe Împăratul Nostru TRAIAN timp de 2000 de ani,până în zilele noastre !

    Cum spuneam,
    ”TRAIAN S-A PĂSTRAT ÎN CULTURA MITICĂ A ROMÂNILOR CA UN FEL DE ZEU,legat de ritualul Anului Nou, când se serba primăvara”

    Victor Kernbach-Dicționarul de mitologie generală, Miturile esențiale , Universul mitic al ROMÂNILOR

    ”Plugușorul”,colindă MULTIMILENARĂ,spulberă ABERAŢIA RUSEASCĂ ANTI-ROMÂNEASCĂ numită « Noi NU suntem urmaşii Romei” și conține cheia care demonstrează că este O COLINDĂ ANTICĂ ROMANĂ.
    Unde este cel mai popular şi astăzi „Pluguşorul”?
    În estul și nordul ROMÂNIEI.
    Ca să vezi.Tocmai la…”dacii liberi”,geţi, costoboci, carpi.
    Aceia„puri”genetic,”neocupaţi”,”neasimilaţi”,”nelatinizaţi”,”neromanizaţi”.
    Probabil tocmai cei ai căror strămoşi locuiau în acei închipuiți 86% din Dacia pretins „neatinşi” de MAICA ROMĂ a Străbunului Nostru TRAIAN.

    PLUGUȘORUL ROMÂNESC

    Aho, aho copii şi fraţi,
    Staţi puţin şi nu mânaţi,
    Lângă boi v-alăturaţi.
    Şi cuvântul mi-ascultaţi.
    Ia mai mânaţi, măi, hăi, hăi…
    S-A SCULAT MAI AN,
    BĂDICA TRAIAN

    Şi-a-ncălecat pe-un cal învăţat,
    Cu şeaua de aur,
    Cu nume de Graur,
    Cu frâu de mătase,
    Împletit în şase,
    Cât viţa de groasă,
    El în scări s-a ridicat,
    Peste câmpuri s-a uitat,
    Să aleagă-un loc curat,
    De arat şi semănat.
    Şi-a pornit într-o joi,
    Cu un plug cu doispreceze boi.
    Boi boureni,
    În coadă codălbeni,
    În frunte ţintăţei,
    Ia mai mânaţi, măi, flăcăi, hăi, hăi…
    La lună, la săptămână,
    Îşi umplu cu aur mâna.
    Şi el vru să vadă,
    De-i dete Dumnezeu roadă.
    Era-n spic cât vrabia,
    Era-n bob cât trestia.
    Ia mai mânaţi, măi, hăi, hăi…
    TRAIAN IUTE S-A ÎNTORS
    Şi din grajd alt cal a scos,
    Un alt cal mai năzdrăvan,
    CUM ÎI PLACE LUI TRAIAN,
    Negru ca corbul,
    Iute ca focul,
    De nu-l prinde locul.
    Cu potcoave de argint,
    Ce dau sporul la fugit.
    TRAIAN IUTE A-NCĂLECAT,
    La Tighin-a apucat
    Şi oţel a cumpărat,
    Ca să facă seceri mari,
    Pentru secerători tari.
    Şi-altele mai mititele,
    Pentru fete ocheşele
    Şi neveste tinerele.
    De urat, am mai ura,
    Dar mă tem că va-nsera,
    Pe aici, pe la dumneavoastră,
    Departe de casa noastră.
    Şi ne-aşteaptă şi-alte case,
    Cu bucate mai gustoase,
    Cu pâine caldă pufoasă,
    Cu vinul de viţă-aleasă,
    Cu Cotnar de Drăgăşani,
    La anul şi la mulţi ani!

    În LATINA STRĂMOȘILOR NOSTRI ROMANI urarea
    ”La Mulți Ani” se spunea ”AD MULTOS ANNOS”.
    Română:”La Mulți Ani !”
    Latină:”AD MULTOS ANNOS !”.

    “Pluguşorul ROMÂNESC” este reiterarea unei binecuvântari de început (Callendae/ Carinda, Corindă, Cărindar)
    ÎNCEPUTUL STRĂMOȘILOR NOȘTRI ROMANI în Dacia odată cu Împăratul Nostru TRAIAN.
    Un TRAIAN ÎNTEMEIETOR,Descălecător(vezi Miron Costin),
    Un TRAIAN PĂRINTE AL PATRIEI -”Pater Patriae”.
    Împărat,BUNUL DOMN(vezi Cantacuzino)-”Optimo Principi” şi Mare Preot (”Pontifex Maximus”).
    TRAIAN trage PRIMA BRAZDĂ peste Dacia TRAIANĂ,
    Dacia ROMANĂ.

    O face DUPĂ RITUALUL STRĂVECHI,CU DOISPREZECE BOI ,în numele lui “Iuppiter Optimus Maximus”,chiar ÎN ZIUA LUI JUPITER.
    ÎNTR-O JOI .

    RăspundețiȘtergere
  13. ”MARTOR E TROIANUL”-Miron Costin(Partea IX)

    Eutropius ne dă un prim indiciu asupra strămoșilor noștri ROMANI care au compus această colindă dedicată glorificării Împăratului Nostru TRAIAN:

    „TRAIAN [...]adusese aici o mulţime nenumărată de oameni, din (toată)lumea romană,
    SPRE A CULTIVA CÂMPURILE[...]”.

    –Eutropius,VIII,6,1,”Fontes Historiae Daco-ROMANIAE”

    Deci era vorba de FOARTE MULȚI ȚĂRANI ROMANI,agricultori.
    Și cine sunt personajele evocate în ”Plugușorul”? PLUGARII,țăranii români.
    Și mai descoperim un indiciu:
    Când se colindă cu ”Plugușorul”?
    ÎN AJUN DE ANUL NOU.
    Despre ce se vorbește în colindă?
    DESPRE ARAT și SEMĂNAT.
    De când se ară și se seamănă pe 31 DECEMBRIE?


    Este clar că este vorba de ANUL NOU ROMAN,care se sărbătorea până la Iulius Cezar ÎN MARTIE dar în popor și mult după aceea.
    Zeul Marte fiind la origini(pe lângă Zeul Războiului) și un protector al muncilor câmpului, personificând totodată renașterea periodică a naturii.

    Să fie clar și pentru cei care își numesc ”OCUPANȚI” PROPRII PĂRINȚI ROMANI(vezi”enciclopedia-dacica”):
    Noi,Românii NU AM AVUT NICIODATĂ o conștiință ”traco-geto-dacică”!

    CONȘTIINȚA NOASTRĂ NAȚIONALĂ este una LATINĂ,ROMANICĂ,atât în numele limbii-Limba Română(ROMANĂ),cât și în numele etnic al națiunii,poporului-Român(ROMAN) și în numele țării-România(ROMANIA)!

    Mai mult decât atât,noi,Românii,avem o CONȘTIINȚĂ ISTORICĂ dar și MITOLOGICĂ A ROMANITĂȚII ORIGINII și ETNO-GENEZEI.
    Vezi legendele "TRAIAN și Dochia”,”Bădica TROIAN-TRAIAN” din ”Plugușorul ROMÂNESC”,vezi ”TROIENELE” care străbat toată România de la est (Nistru și Dunăre-Constanța,Prut,Siret,Carpații Orientali)la vest(Râmnicu Vâlcea,Drobeta,munții Apuseni,Tisa).

    Etnografic putem observa reflectarea mitologico-istorică a ROMANITĂȚII ROMÂNILOR la ”Călușari”, dansul ritualic al LEGIONARILOR ROMANI adepți ai cultului lui MYTHRA-Sol Invictus-Soarele Învingător!

    E suficient să ne uităm la costumația Călușarilor ca să identificăm imediat elementele rămase DIN BĂTRÂNI de la echipamentul militar al strămoșilor noștri LEGIONARII și VETERANII ROMANI(veteranus-vetranus-betranus-betrânu-betrânu-bătrânu-BĂTRÂN):


    De aceea o repet:
    Bădica TROIAN este TRAIAN Împăratul.
    Și da,TRAIAN ESTE AL NOSTRU.Al românilor.
    Împăratul Nostru TRAIAN.
    Și aici e TERRAE ROMANORUM,Țara ROMANILOR,
    ROMÂNIA moștenitoarea ROMANIEI.
    Și punctum !


    DACISMU`pentru noi E MOLDOVENISMU`2!

    RăspundețiȘtergere
  14. 1.Aveți dreptate pe jumătate. Inscripția cu Tiberius Claudius Maximus într-un loc este corectă
    http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=lapidarium&fisier=Lapidarium_(ro)
    într-un loc nu.
    http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=romanii&fisier=dona_militaria
    Am să le transmit. Doar întreb: de ce nu o faceți dv.?

    2.Întrebarea care rămâne este: cum își spunea Traian lui însuși? La asta vreau să aflu concluzia dv. înainte să continuăm discuția.

    RăspundețiȘtergere