marți, 31 martie 2015

Erată la „Noi surprize! Două cărți de știință nemțești, din secolul XVIII, îl prezintă pe DECEBAL ca fiind Rege al DACILOR și… GOȚILOR”

        Pagina de internet adevaruldespredaci.ro revine în lumina reflectoarelor cu un nou articol în care dau cu logica de pământ într-un chip magistral. Din nou. Din nou, cu totală nepăsare față de ei înșiși și publicul cărora li se adresează. Este vorba despre articolul „Noi surprize! Două cărți de știință nemțești, din secolul XVIII, îl prezintă pe DECEBAL ca fiind Rege al DACILOR și… GOȚILOR”, în care ne anunță că în două noi cărți (noi din sec. XVIII, deci noi pentru cine?!?) se reconfirmă faptul că „goți [sunt] de același neam cu geții și dacii”. Există trei mari probleme pe care am să le ignor: dovezile arheologice, greșelile de copiere de la o sursă la alta și faptele istorice. Probleme pe care nici autorii AdD nu le discută și care sunt prea complexe pentru a fi discutate aici (și cu dânșii). Pentru o concluzie corectă, trebuie studiate cele două surse (cine le-a scris, când le-au scris, din ce s-au inspirat etc.), trebuie studiată corelația cu dovezile arheologice și cu faptele istorice. Desigur că autorii AdD nu au făcut-o, nu o vom face nici noi. Și trebuie înțeles foarte clar un aspect deosebit de important: când emiți o părere cu pretenții de adevăr istoric nu există că altcineva trebuie să ți-o demonstreze greșită, ci tu ca și autor trebuie să o demonstrezi adevărată. Altfel ești un vorbitor în eter și cam atât!
        Voi lăsa în urmă aceste două aspecte. Și mă voi concentra pe greșeala de logică mare, așa ... cam cât un munte, aș aprecia-o. Autorii AdD susțin pe alocuri că limba dacică este mama latinei, că dacii vorbeau o limbă atât de asemănătoare cu latina încât latinizarea limbii dacilor este o iluzie. Iată în articolul aflat în discuție susțin că limba geților (care sunt de același neam cu dacii?) trebuie să fie înrudită și cu limba goților. Acum, este clar că dacă ar veni un ipotetic extraterestru să studieze toate limbile care au existat pe Terra, ar sesiza afinitatea dintre limbile europene și ar putea deosebi, probabil cu ușurință, oricare limbă europeană, de oricare altă limbă asiatică să spunem. Dar, în cadrul familiei europene, limbile germanice sunt foarte diferite de limbile de sorginte latină. Sunt familii total diferite. Prin urmare, în cadrul teoriilor dacomane, avem limba dacică destul de asemănătoare cu latina așa încât să nu fi existat romanizare și avem limba getică care seamănă destul de mult cu gotica așa încât geții și goții să fie din neamuri înrudite. Dar latina și gotica sunt extrem de diferite. Cum se explică acest fapt?!? Este o eroare de logică elementară (și aici vorbesc de logică ca și știință). Ca să o formulez popular pe înțelesul oricui: dacă limba dacică semăna cu latina pentru a demonta romanizarea, atunci dacii nu puteau fi înrudiți cu goții. Dacă erau înrudiți cu goții și aveau o limbă din ramura germanică, înseamnă că au fost romanizați iar limba lor latinizată. Deci? Domnilor alegeți o variantă și recunoașteți că ați greșit în cealaltă.

125 de comentarii:

  1. Iata cu ce cuvinte isi imbarbata Mihai Viteazul (supranumit si Mallus dacus de catre dacomani)ostenii:„(...)Dar aflând viteazul Mihai de asta (înaintarea turcilor spre Muntenia-n.m.),hotărî să se întoarcă şi să-i înfrunte,de vor fi avut îndrăzneală să-l aştepte;din care pricină,schimbându-şi drumul,se îndreptă spre Valahia,dar la întoarcere dădu Domnul să se întâlnească cu vrăjmaşii care erau puhoi;şi măcar că oastea sa era obosită de drum şi încărcată de pradă,nu pregetă totuşi să dea lupta;şi după ce îi îndemnă pe ai săi să se poarte cu vitejie,şi pentru gloria lui Christos,ai cărui oşteni erau,şi pentru faima neamului lor ŞI A ROMANILOR,DIN CARE MĂRTURISEAU CĂ SE TRAG,şi pentru uriaşele prăzi ce-i aşteptau de învingeau,puse să se dea semn din trâmbiţe şi intră în iureş”.
    Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,vol.4-Relatări şi presă,pag.150,Editua Academiei Republicii Socialiste Romania,Bucureşti,1986

    Deci Mallus dacus,restauratorul Daciei şi al dacilor,spunea ca el si neamul lui se trag din romani.Inca un om-simbol pierdut de catre dacomani.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, dar dacomanii pretind ca limba gotilor, asa cum o stim, adica acel codex argenteus e o facatura nemteasca. Datarea din sec. 6 e controversata ( ca asa vor ei), iar gotii vorbeau de fapt o rom^neasca neosa, care cum altfel, e limba daca. Doar purtau si nume romanesti, Theoderic era de fapt Toderica, Alaric Balthas era Rica de la Balta samd. Conspiratia mondiala le-a furat identitatea, asa cum i-au furat-o si pe a lui Croman Ion.

    RăspundețiȘtergere
  3. dar tocmai aici gresesti. limba gotica are multe cuvinte comune cu limba latina

    RăspundețiȘtergere
  4. deci tocmai ca limba gotica si cu latina nu sunt extrem de diferite ci sunt extrem de apropiate

    RăspundețiȘtergere
  5. deci tocmai ca limba gotica si cu latina nu sunt extrem de diferite ci sunt extrem de apropiate

    RăspundețiȘtergere
  6. cap- in biblia gotica h-vairnei, in limba latina este cal-varium deci se vede radacina var comuna iar in limbile germanice vechi si noi nu acest cuvant

    a sta la masa- in biblia gotica este ana-cumbian, in limba latina este accumbere iar in limbile germanice vechi si noi nu este acest cuvant

    lucrator-in biblia gotica este spaiculatur, in latina este speculatur, in limbile germanice nu este acest cuvant

    urcior- in biblia gotica este aurkeis, in limba latina este urceus, in limbile germanice vechi si noi nu este acest cuvant

    RăspundețiȘtergere
  7. cap- in biblia gotica h-vairnei, in limba latina este cal-varium deci se vede radacina var comuna iar in limbile germanice vechi si noi nu acest cuvant

    a sta la masa- in biblia gotica este ana-cumbian, in limba latina este accumbere iar in limbile germanice vechi si noi nu este acest cuvant

    lucrator-in biblia gotica este spaiculatur, in latina este speculatur, in limbile germanice nu este acest cuvant

    urcior- in biblia gotica este aurkeis, in limba latina este urceus, in limbile germanice vechi si noi nu este acest cuvant

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. V-ați gândit vreo secundă, măcar așa ipotetic ca exercițiu de gândire că poate vă aflați în fața romanizării limbii gotice?

      Ștergere
  8. atatea cuvinte sa fii luat gotii de la romani? si astea de aici nu sunt toate ca ti-am dat si dincolo pe celalalt blog si alte cuvinte in gota ca in latina si care nu se gasesc in alte limbi vechi, noi. deci aici sunt 4 comune intre gota si latina si dincolo ti-am mai dat 4 cuvinte. deci 8 in total cu astea. 8 cuvinte sa fi luat gotii de la romani e deja prea mult. si una este sa le fi folosit in vorbire cu cetateni ai romei si alta este intre ei gotii. ori intre ei gotii de ce ar fi folosit cuvinte atat de multe ca in latina. nu deci mai logic si credibil este ca aceste cuvinte le aveau gotii la origine in limba lor si nu le-au luat din latina

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi dacă ați hotărât dumneavoastră că 8 sunt prea multe, cu siguranță așa este... Ce altceva ați mai hotărât?

      Ștergere
  9. rectific sa fi luat (corect) in loc de sa fii luat(gresit)

    RăspundețiȘtergere
  10. nimic. doar ti-am adus dovezi in favoarea adevarului. atat. te-ai uitat ce ti-am postat si dincolo pe celalalt blog cu gotii cu cuvintele toate si porturile populare in suedia ca cele din romania? banuiesc ca da. deci lamurit. da? si problema cu gotii ca ai spus multe lucruri eronate daca nu totul eronat si trebuie sa schimbi totul din cum ai expus lucrurile pe blogul tau. chiar nu va inteleg pe voi. ce urmariti. cine va da bani sa scrieti minciunile care le scrieti, sa luptati impotriva adevarului. dar tu daca erai cu inima curata te puneai si studiai tu lucrurile nu sa-ti aduc eu dovezi. te puneai studiai temeinic ca sa stii sigur ca vei veni cu adevarul dar tu. tu ai expus minciuna ca asa cer intersele tale si a celor din spatele tau si fara sa studiezi cu aia ai defilat.

    RăspundețiȘtergere
  11. alte cuvinte in biblia gotica ca si in latina si care nu se gasesc in alta limba veche sau noua

    sandale- in biblia gotica este sulia, in limba latina este solea

    mustar- in biblia gotica este sinapis, in limba latina este sinapis

    a se duce- in biblia gotica este idiu, in limba latina este ducere

    a planta la nivelul solului(pamantului)- in biblia gotica este ga-sulian, in limba latina este solum pentru pamant, sol

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stimabile domn sunteți un habarnist și jumătate. Habar nu aveți despre doctrina științifică. Din momentul în care folosiți cuvântul adevăr și minciună ați căzut în discuții de mahala. Sau berărie. „Adevărul istoric” nu se se descoperă studiind opt cuvinte dintr-o carte. „Adevărul istoric” se studiază cu cartea originală în față sau măcar cu un facsimil pentru a vedea dacă un cuvânt există, dacă a fost scris cu adevărat în acea formă, se studiază autorul dacă este de încredere se coroborează cu informații lingvistice, istorice și arheologice etc.

      Este ca și cum dacă dv. știți distanța până la lună și puteți calcula distanța până la ea, asta nu înseamnă că și puteți ajunge acolo că treaba asta e puțin mai complicată decât un calcul matematic. La fel și cu istoria și lingvistica asta. Mai citiți niște cărți de lingvistică să vă luminați și după aceea veți avea dreptul să folosiți cuvinte atât de mari precum „adevăr” sau „minciună” istorică.

      Ștergere
  12. pai dupa cate vezi nu mai sunt 8 cuvinte ci sunt 12 comune intre limba gotica si latina si care nu se gasesc in alte limbi vechi si noi

    RăspundețiȘtergere
  13. pai dupa cate vezi nu mai sunt 8 cuvinte ci sunt 12 comune intre limba gotica si latina si care nu se gasesc in alte limbi vechi si noi

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă rog să mai enumerați încă o dată aceste 12 cuvinte.

      Ștergere
  14. intra pe celalalt blog si uita-te si acolo ca sunt. si cu cele de aici. acuma nu o sa ma mai pui sa-ti scriu inca o data toate cand ti le-am scris

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 12 cuvinte spuneți care demonstrează că limba gotică seamănă mai mult cu latina decât cu o limbă germanică? Sunteți penibil.

      1.Eu vă dau 67 de cuvinte care arată că limba gotică este o limbă germanică:
      Broe. Panis.
      Plut. Sanguis.
      Stul. Sedes.
      Hus. Domus.
      Wingart. Vitis.
      Reghen. Pluvia.
      Bruder. Frater.
      Schvveſter. Soror.
      Alt. Senex.
      Wintch. Ventus.
      Siluir. Argentum.
      Goltz. Aurum.
      Kor. Triticum.
      Salt. Sal.
      Fiſct. Piſcis.
      Hoef. Caput.
      Thurn. Porta.
      Stein. Stella.
      Sune. Sol.
      Mine. Luna.
      Tag. Dies.
      Oeghene. Oculi.
      Bars. Barba.
      Handa. Manus.
      Boga. Arcus.
      Miera. Formica.
      Rinck. ſiue.
      Ringo. Annulus.
      Brunna. Fons.
      Waghen. Currus.
      Apel. Pomum.
      Schietê. Mittere ſagittâ.
      Schlipen. Dormire.
      Kommen. Venire.
      Singhen. Canere.
      Lachen. Ridere.
      Eriten. Flere.
      Geen. Ire.
      Breen. Aſſare.
      Schvvalth. Mors.
      Iel. Vita ſiue ſanitas.
      Ieltſch. Vivus ſive ſanus.
      Iel uburt. Sit ſanum.
      Marzus. Nuptiæ.
      Schuos. Sponſa.
      Statz. Terra.
      Ada. Ovum.
      Ano. Gallina.
      Telich. Stultus.
      Stap. Capra.
      Gadeltha. Pulchrum.
      Atochta. Maum.
      Wichtgata. Album.
      Mycha. Enſis.
      Baar. Puer.
      Ael. Lapis.
      Menus. Caro.
      Rintſch. Mons.
      Fers. Vir.
      Liſta. Parum.
      Schediit. Lux.
      Borratſch. Voluntas.
      Cadariou. Miles.
      Kilemſchkop. ebibe calicem.
      Tzo Warthata. tu feciſti.
      Ies Wathata. Ille fecit.
      Ich malthata. Ego dico.
      (Busbecq, Scrisori turcești, http://titus.uni-frankfurt.de/texte/etcs/germ/got/krimgot/krimg.htm)

      2.Cine a scris și cine a publicat Biblia gotică? Știți?

      Ștergere
  15. multe cuvinte pe care le-ai afisat nu sunt din gotica

    zi- in limba gotica nu este tag ci este dagis si dultais(ziua cea mare) ceea ce se vede mai ales dultais ca este foarte apropiat de latina dies

    paine- in gotica nu este broe ci este hlaiba in latina este bucela

    tap- stap din gotica este asemanator cu latina capra deoarece este litera p comuna in abele cuvinte iar in limba romana este tap deci si mai apropiat de gotica

    bars in gotica este foarte apropiat de barba in latina. cum asta nu e foarte apropiat de ce l-ai mai pus?

    in limba gotica pentru a sta retras in liniste, a dormi este cuvantul rimisa ceea ce seamana cu latina dormire mai ales ca in latina sunt si formele dormis, dormias, dormitis

    in limba gotica terra nu este statz ci este arta, artam, artan ceea ce este apropiat de latina terra
    la a veni nu se spune kommen in gotica ci se spune qiman dar desigur ca asta este tot mai apropiat de kommen in loc de venire insa in gotica se mai spune la a veni si snivan si acest snivan este foarte apropiat de latina venire si nu de germana

    si mai iti dau un cuvant in gotica ca in latina pentru oaie
    in limba gotica este avati in latina este ovis deci foarte apropiat din nou intre cele doua

    atentie toate aceste cuvinte din gotica de mai sus pe care eu ti le-am mai dat acum deoarece tu nu le stiai si le stiai chiar si gresit cateva deoarece tu le-ai luat de pe google in loc sa intri in dictionarul ulfila deoarece occidentul jongleaza si pe internet baga cuvinte din limba gotica crimeeana si nu din limba gotica ulfila cele doua limbi fiind foarte diferite una de alta fiind clar ca nu este vorba de una si aceeasi populatie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stimabile sunteți bătut în cap mai rău decât un cui. Dumneavoastră nu puteți pricepe o dată că nu mă interesează părerea dv. ci trebuie să menționați surse cu autor, titlu și capitol/pagină? Eu v-am arătat clar 67 de cuvinte în gotică (și vă asigur că sunt mai multe). Și nu o spun eu, o spune sursă istorică de bază în (poate singura de valoare) studiul acestei limbi.

      Chiar așa limitat mintal sunteți?

      Ștergere
  16. o mica rectificare in gotica la oaie nu se spune avati ci este aviati deci am uitat un i ceea ce este foarte apropiat de latina ovis

    RăspundețiȘtergere
  17. in gotica la eveniment ce se desfasoara pe parcursul unei luni de zile este fullit in limba romana si pe tablitele getice este luno, luni deci foarte apropiat de fullit pe cand in germana veche si noua nu este aceasta forma ci doar monag fara literele l, u si i ca si in fullit si luna, luni. si un exemplu inca intre gotica si latina. in gotica la vineri se spune parascaive iar in latina este parasceue pe cand in germana veche si noua nu este acest cuvant

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Și asta ați visat-o azi-noapte sau v-o spus-o un got într-o revelație sau ați văzut într-un film sau ați citit într-o carte sau de unde aveți atâtea cunoștințe de-mi dau lacrimile?

      Ștergere
  18. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  19. da uita iti dau din nou sursa. intra pe www.koeblergerhard.de pe urma da la publication(publicatii) si cauta in lista mai jos o sa gasesti dictionar cu cuvintele traduse din limba gotica in engleza, latina.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa, știu și eu unde se găsește, trebuie doar să învățați că așa se face, nu este un moft. Orice nu are surse este o vorbă în vânt. Este un prim pas dar incomplet. Buuun. Mergem mai departe.

      Ștergere
  20. cuvintele fiind din biblia ulfila nu din gotica crimeeana asa cum ai dat tu exemple mai sus

    RăspundețiȘtergere
  21. koeblerger asa se numeste este un austriac

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cine a publicat manuscrisul original al bibliei gotice?

      Ștergere
  22. pai da este pe internet introdu pe google biblia gotica in caractere latine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu pricepeți nici cum: nu vreau să introduc nimic, vreau să-mi spuneți dv., biblia aia veche cine o scris-o prima oară și de unde se știe?

      Ștergere
    2. Ignora-l pe Cristi, e dus rau! I-a mai explicat cineva pe youtube de ce greseste si cand si-a dat seama ca persoana cealalta are dreptate a inceput sa-l injure si sa se comporte ca un pusti prins ca a copiat: i-a zis ala ca a preluat niste teorii de la istoricii maghiari, l-a acuzat Cristi ca e ungur.
      Plus ca el sustine ca in limba romana singurele cuvinte luate din alte limbi sunt englezismele luate dupa revolutie. N-ai cu cine discuta

      Ștergere
  23. pai este biblia care se afla acum in upsalla suedia si toata lumea spune ca este biblia scrisa de ulfila

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ei vedeți că habar nu aveți? Sunteți un habarnist notoriu! Ați dat niște date tangențiale așa aiuristice care nu oferă un răspuns concret. La fel ca răspunsul la această întrebare, totul este o ceață în capul dumneavoastră.

      Să punem problema altfel. M-ați tot aburit cu cele 12 cuvinte latine din gotică. În primul rând ați zis mai sus de austriacul Koeblerger. Sunteți un habarnist notoriu. Nu îl cheamă Koeblerger ci Koebler Gerhard. Dar să trecem peste noua idioțenie și să luăm de bun linkul de mai jos de pe situl său:
      http://www.koeblergerhard.de/germ+got/germ+got17742abs20140325.htm

      Dumneavoastră mi-ați enumerat vreo 12 cuvinte cică ciudate. Ei bine câte cuvinte gotice sunt în pagina de mai sus? Puteți face un raport între cele „ciudate” și cele germanice? Dar vă rog să răspundeți cu un număr nu cu alte inepții.

      Încă o inepție ca cea de mai sus și am încheiat dialogul cu dv. că sunteți un habarnist cu care nu doresc să-mi pierd timpul.

      Ștergere
    2. pai da ce mi-ai scris tu. numa tampenii. ca in gotica este tag la zi cand in gotica este dagis, dultais apropiat de dies din latina deci zi in gotica nu este tag ca in germana . pe urma in gotica nu este broe la paine ci este hlaiba deci nu este ca in germana, pe urma in gotica la a veni nu este kommen ci este snivan ca in latina venire. eu ti-am mai spus ca ceea acele cuvinte enumerate de tine nu sunt din gotica ulfila ci din gotica crimeeana doua limbi diferite dar vad ca tot nu intelegi dar mai degraba te faci ca nu intelegi

      cuvantul casa-in gotica cans, in romana casa, in germana veche si noua nu este

      cuvantul a inota, inot- in gotica este nota pentru corabie si natian pentru a se uda cu apa, in romana este a inota, inot, in germana veche si noua nu este acest cuvant

      cuvantul fiu, fiica, fii, fiice- in gotica este fitan pentru femeie, fata insarcinata, in limba romana este fiu, fiica, in germana veche si noua nu este acest prefix fi care sa insemne ceea ce inseamna in cele doua limbi gotica si romana

      cuvantul fata- in limba gotica este fitan pentru femeie, fata insarcinata, in limba romana este fata, in limba germana nu este acest cuvant

      cuvantul sticla(recipient de baut lichide)- in limba gotica este sticla, in limba romana este sticla, in germana veche si noua nu este acest cuvant

      cuvantul luna, luni de zile- in limba gotica este fullit, in limba romana este luni, in germana veche si noua nu este acest cuvant

      cuvantul urcior- in limba gotica este aurkie, in limba romana este urcior, in germana veche si noua nu este acest cuvant

      cuvantul traista- in limba gotica este taino, in limba romana traista, in germana veche si noua nu este acest cuvant

      verbul a se duce- in limba gotica este idiu, in limba romana duce, dus, in limba germana veche si noua nu este acest cuvant

      a planta la nivelul solului- in limba gotica este ga-sulian, in romana este sol, in germana veche si noua nu este acest cuvant

      cap- in gotica este h-vairnei, in limba latina este cal-varium, in germana veche si noua nu este cuvant

      vineri- in limba gotica este parascaive, in gotica este parasceue, in limba germana veche si noua nu este acest cuvant

      lucrator- in limba gotica este spaiculatur, in limba latina este speculatur, in limba germana veche si noua nu este acest cuvant

      a sta la masa- in limba gotica este ana-cumbian, in latina este accumbere, in germana veche si noua nu este acest cuvant

      mustar- in limba gotica este sinapis, in latina este sinapis, in germana veche si noua nu este acest cuvant

      zi- in limba gotica este dagis, dulthais, in limba latina este dies, in limba germana veche si noua nu este aceasta forma

      oaie- in limba gotica este aviati, in limba latina ovis, in limba germana veche si noua nu este acest cuvant

      a veni- in limba gotica este snivan, in latina este venire, in germana veche si noua nu este acest cuvant

      deci spune-mi de ce in germana veche si noua nu se gasesc aceste 17 cuvinte dar in romana si latina se gasesc aceste cuvinte daca gotica nu era getica si foarte apropiata de latina. de unde dovada ca gotii erau geti si ca aveau limba apropiata de latina. nu poti sa cataloghezi o limba cum este cea gotica care are 17 cuvinte care nu se gasesc in germana veche si noua dar in schimb se gasesc in limba romana nu poti sa o cataloghezi ca limba germana. 17 cuvinte nu sunt putine deloc iar cuvintele acelea ce mi le-ai enumerat mai sus ti-am spus nu sunt din limba gotica pentru care ulfila a tradus biblia ci sunt din asa zisa gotica crimeeana doua limbi total diferite. gotii pentru care ulfila a tradus biblia erau geti deoarece dupa cum vezi aceasta biblie are multe cuvinte ca in romana dar care nu se gasesc in germana veche si noua.


      Ștergere
    3. De unde ați scos aceste minunății?

      Ștergere
    4. din biblia gotica scrisa de ulfila si tradusa de koeblergerhard.

      Ștergere
    5. Vă rog să citați paragraful și linkul unde explică treaba cu „cans”.

      Ștergere
    6. pai da este in dictionarul tradus de koeblerger hard unde ti-am spus sa intrii sa le vezi si tu cuvintele ce le-am expus din acest dictionar. cauta si vezi gadau-kans este casa

      Ștergere
    7. rectific intri(corect) in loc de intrii(gresit)

      Ștergere
    8. Da, da, vă rog să-l copiați aici. Vă este așa greu?

      Ștergere
    9. da ce sa copiez nu inteleg. da nu ai reusit sa intri pe adresa? ca ti-am dat-o www. koeblergerhard.de

      Ștergere
    10. Așa, faceți-mi hatârul ăsta vă rog și demonstrați-mi că nu am dreptate.

      Ștergere
    11. pai ti-am demonstrat deja ca nu ai dreptate si trebuie sa schimbi ceea ce spui tu pe blogurile tale.

      Ștergere
    12. Nu ați demonstrat nimic cuvântul pe care l-ați menționat nu există pe pagina respectivă. Sunteți doar un mincinos ordinar cu care îmi pierd timpul și ăsta e singuru lucru pe care trebuie să îl modific pe acest site. Să nu mai discut cu mincinoși ordinari care nu au puterea să recunoască când greșesc. Care nu știu să citească un nume și să caute ceva pe internet. Sunteți demn de toată mila. Și aici ia sfârșit conversația noastră. Mulțumesc că m-ați fcut să râd cum de mult nu am mai făcut-o.

      PS.În limba gotică la casă îi zice „razn”. Așa pentru cultura domniei voastre.

      Ștergere
    13. nu-i adevarat. cauta gadauka si o intra in dictionar si uitat-te calumea la textul respectiv din evanghelie ca apare cu terminatia gadaukans deci gadau-kans. asa apare. intra in dictionar si lasa prostiile.

      Ștergere
    14. nu-i adevarat. cauta gadauka si o intra in dictionar si uitat-te calumea la textul respectiv din evanghelie ca apare cu terminatia gadaukans deci gadau-kans. asa apare. intra in dictionar si lasa prostiile.

      Ștergere
    15. uita textul in gotica din 1 corinteni cu 16 in gotica: ik daupida auk jaþ-þans Staifanaus gadaukans; þata anþar ni wait ei ainnohun daupidedjau si in romana; am botezat si casa lui stefana: afara de acestia nu stiu sa mai fi botezat pe altcineva

      Ștergere
    16. asa pentru cultura ta in gotica la casa se spune in trei moduri: razn. gard, gadaukans

      Ștergere
    17. Dumneavoastră chiar vă lăudați cu lipsa celor 7 ani de-acasă?
      Fiți atent cum se face: eu nu vă trimit să citiți undeva ci vă citez cu sursă ca să puteți verifica. Notați pe viitor treaba asta.

      Gadaukans este o declinare a lui gadauka care înseamnă vecin/coleg. Problema pe care nu o realizați este că acest cuvânt gadauka nu se desparte gadau-ka(ns) ci ga-dauka

      gadauka* 1, ga-dauk-a*, got., sw. M. (n): nhd. Hausgenosse; ne. house-mate, household companion; ÜG.: gr. (οἶκος); ÜE.: lat. (domus); Q.: Bi (340-380); E.: s. ga-, dauka (2), dauhts?, Lehmann G8; B.: Akk. Pl. gadaukans 1Kr 1,16 A

      *dauka (1), *dauk-a, got., Sb.: nhd. Erdhöhle, Wohnung; ne. dwelling (N.), lodging (N.), cave (N.); Q.: Feist s. u. gadauka; E.: streitig, Holthausen, Gotisches etymologisches Wörterbuch 21 got. dauhts, Feist 177 germ. *dūkan, st. V., tauchen

      *dauka (2), *dauk-a, got., sw. M. (n): Vw.: s. ga-; E.: streitig, Holthausen, Gotisches etymologisches Wörterbuch 21 got. dauhts, Feist 177 germ. *dūkan, st. V., tauchen; Son.: s. dauka (1)
      (http://www.koeblergerhard.de/germ+got/germ+got17742abs20140325.htm)

      Deci nu are nici o legătură cu kans ci dauka(ns) eventual.

      Iar citatul: "A ik daupida auk jaþ~þans Staifanaus gadaukans; þata anþar ni wait ei ainnohun daupidedjau." se traduce cu neamurile/vecinii/companionii lui Stefan și vă repet definiția înainte să deschideți gura:

      gadauka* 1, ga-dauk-a*, got., sw. M. (n): nhd. Hausgenosse; ne. house-mate, household companion; ÜG.: gr. (οἶκος); ÜE.: lat. (domus); Q.: Bi (340-380); E.: s. ga-, dauka (2), dauhts?, Lehmann G8; B.: Akk. Pl. gadaukans 1Kr 1,16 A

      *dauka (1), *dauk-a, got., Sb.: nhd. Erdhöhle, Wohnung; ne. dwelling (N.), lodging (N.), cave (N.); Q.: Feist s. u. gadauka; E.: streitig, Holthausen, Gotisches etymologisches Wörterbuch 21 got. dauhts, Feist 177 germ. *dūkan, st. V., tauchen

      *dauka (2), *dauk-a, got., sw. M. (n): Vw.: s. ga-; E.: streitig, Holthausen, Gotisches etymologisches Wörterbuch 21 got. dauhts, Feist 177 germ. *dūkan, st. V., tauchen; Son.: s. dauka (1)
      (http://www.koeblergerhard.de/germ+got/germ+got17742abs20140325.htm)

      pe care le găsiți aici: http://www.koeblergerhard.de/germ+got/germ+got17742abs20140325.htm

      Ați făcut aceeași greșeală ca și cu numele koeblergerhard pe care în loc să-l despărțiți Koebler Gerhard ați zis ca un necunoscător sadea Koeblerger. În că râd când îmi aduc aminte :))

      Păreri?

      Ștergere
    18. deci recunoaste ca gresesti si schimba blogurile tale in adevar din minciuna. costobocii de unde se stie ca sunt daci? s-a facut o comparatie calumea sa se vada arta dacilor din ardeal fata de cea costoboca. cate elemente au comune. romanii cand aveau de-a face cu costoboci specufica numele costoboci. deci cand este pomenit de ei daci nu sunt costobocii ci sunt dacii. altceva deci.

      Ștergere
    19. bine da stai umpic. da de ce tocmai doar in gotica are terminatia aia si inseamna casa? de ce in alte limbi germanice nu gasesti sa se potriveasca aceasta terminatie si sa aiba exact aceasta insemnatate de casa? nu-i vorba aici doar de terminatie. si nu se poate spune ca aia este o terminatie. un singur cuvant apare gadaukans in toata biblia. de unde stii ca este gadauka doar? culmea o singura data apare "gadau-ka" si si atunci culmea ca intr-un singur exemplu este gadau-kans exact ca si casa. de ce nu apare scris in biblia gotica forma gadau-ka? daca ns este doar o terminatie variabila asa cum vrei sa sugerezi tu si cum gresit ar vrea sa sugereze austriacul

      Ștergere
    20. deci lasa vrajeala. este gada-kans? este. este exact in gotica despre care iordanes si alti autori si danezii spun ca sunt geti? este. deci dovada ca gotii sunt getii. cu porturile in suedia ti-am demonstrat ca sunt porturi populare ca si la noi? ti-am demonstrat in fageras si boda

      Ștergere
    21. nu se traduce deloc cu companionii. pune mana pe biblie si vezi ca acolo apare casa lui stefana si nu companionii lui stefana. gadaukans inseamna caminul unei persoane unde sta cu familia sa

      Ștergere
    22. Citez din linkul pe care dv. mi l-ați dat (http://www.koeblergerhard.de/germ+got/germ+got17742abs20140325.htm) și la care mă tot trimiteați să citesc ceva ce nu exista, ei bine eu vă citez ceva ce există acolo:


      gadauka* 1, ga-dauk-a*, got., sw. M. (n): nhd. Hausgenosse; ne. house-mate, household companion; ÜG.: gr. (οἶκος); ÜE.: lat. (domus); Q.: Bi (340-380); E.: s. ga-, dauka (2), dauhts?, Lehmann G8; B.: Akk. Pl. gadaukans 1Kr 1,16 A

      vă traduc că se pare că aveți orbu găinilor:
      haus-genosse: https://translate.google.com/#de/ro/genosse
      house-mate: https://translate.google.com/#en/ro/mate
      household companion: https://translate.google.com/#en/ro/companion

      Scrie mai sus așa sau nu?

      Ștergere
    23. da nu am orbu gainii. da eu iti spun cum este scris in biblie. casa nu companie. ca nu o mers sa-l boteze la companionii sai ci a mers sa-l boteze acasa la el. la casa lui. si asa este scris in biblie. uita-te la corinteni I capitolul 1 cu 16. si o sa vezi ca scrie casa lui stefana. uita-te in biblia ortodoxa sau catolica sau reformata. oricare o ai acasa deschide si uita-te. nu ai o biblie acasa? sau ce?

      Ștergere
    24. Citez din linkul pe care dv. mi l-ați dat (http://www.koeblergerhard.de/germ+got/germ+got17742abs20140325.htm) și la care mă tot trimiteați să citesc ceva ce nu exista, ei bine eu vă citez ceva ce există acolo:


      gadauka* 1, ga-dauk-a*, got., sw. M. (n): nhd. Hausgenosse; ne. house-mate, household companion; ÜG.: gr. (οἶκος); ÜE.: lat. (domus); Q.: Bi (340-380); E.: s. ga-, dauka (2), dauhts?, Lehmann G8; B.: Akk. Pl. gadaukans 1Kr 1,16 A

      vă traduc că se pare că aveți orbu găinilor:
      haus-genosse: https://translate.google.com/#de/ro/genosse
      house-mate: https://translate.google.com/#en/ro/mate
      household companion: https://translate.google.com/#en/ro/companion

      Scrie mai sus așa sau nu?

      Ștergere
    25. da nu aia conteaza explicatia ci conteaza ce scrie concret in acel text

      Ștergere
    26. Ajungem și acolo. Momentan trebuie să recunoașteți că ați spus că kans înseamnă casă și nu este adevărat.

      Ștergere
    27. ba da este adevarat. inseamna casa. asa apare in corinteni I capitolul 1 cu 16

      Ștergere
    28. Haideți să facem un exercițiu:
      Cum se traduce în românește cuvântul englez ”moon”?

      Ștergere
    29. luna de zile este una, luna de pe cer e cu totul altceva sunt doua lucruri diferite, insa cand doua lucruri au sensuri apropiate autorul a gresit. din casa a facut membrii familiei. tocmai datorita faptului ca el traduce camin(memebrii familiei) care este apropiat de intelesul domiciliul cuiva deci casa cuiva. si de aceea se face aceasta interpunere. dar in text se vede limpede ca e vorba de casa,domiciliu.

      Ștergere
    30. rectific memebri(corect) in loc de membrii(gresit)

      Ștergere
    31. Așaaa. Ce anume face diferența între luna calendaristică și luna de pe cere (iar diferențele nu sunt „cu totul altceva” deoarece luna de pe cer are un ciclu cât luna calendaristică). Repet întrebarea: ce anume face diferența între cele două sensuri? De unde știe un român sensul cuvântului lună în următoarea propoziție: „A fost odată pe lună.”? Răspunsul este un singur cuvânt fără alte înflorituri. Știți care este?

      Ștergere
    32. pai aici nu se stie sensul dar in casa lui stefana nu este alt sens de inteles ti-am mai scris asta mai sus. pa

      Ștergere
    33. Aveți dreptate, haideți să nu vă mai lungesc agonia:
      1.Să cităm din biblie a;a cum doriți dv.:
      „Am botezat şi casa lui Ştefana; afară de aceştia nu ştiu să mai fi botezat pe altcineva.”
      (Corintieni 1:16, http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/12/I%20Corinteni)
      2.După cum vedeți spune „altcineva, nu altceva, deci este vorba de persoane.
      3.Oricum un preot nu poate boteza o casă ci o persoană.
      4.Iată definiția nr. 5. din dex referitor la casă:
      „CÁSĂ1, case, s. f. 5. Totalitatea celor care locuiesc împreună (formând o familie); familie. ♦ Dinastie; neam.” (http://dexonline.ro/definitie/casa)
      5.Așadar au fost botezate persoane și în biblia gotă asta a fost tradus.
      6.Așa cum pentru românescul lună putem avea moon sau month, la fel pentru românescul casă putem avea în gotă razn sau gadauka.
      7.Gadauka așa cum am spus mai sus înseamnă companion/vecin/neam/coleg:
      „gadauka* 1, ga-dauk-a*, got., sw. M. (n): nhd. Hausgenosse; ne. house-mate, household companion; ÜG.: gr. (οἶκος); ÜE.: lat. (domus); Q.: Bi (340-380); E.: s. ga-, dauka (2), dauhts?, Lehmann G8; B.: Akk. Pl. gadaukans 1Kr 1,16 A” (http://www.koeblergerhard.de/germ+got/germ+got17742abs20140325.htm)
      8.Gadauka înseamnă coleg, gadaukans este pluralul: colegi. Și se desparte ga-dauka. Din această cauză nu se poate compara kans cu casă deoarece nu are nici o noimă. Este ca și cum ațti compara Mateiuț cu iuți. Dacă doriți să comparați două cuvinte trebuie să o faceți după rădăcina cuvântului nu după jumate de rădăcină plus sufix. Trebuie să comparați dauka cu casă sau daukans cu case. Ceea ce nu prea are nici în clin nici în mâneca.

      Și iată asta înseamnă demonstrați și fir logic nu aburii domniei voastre.

      Ștergere
    34. pai da tocmai asta este. ca el a mers la casa lui sa-l boteze asa scrie in bibllie. ce saritii tai tot tu pricepi. te faci ca nu pricepi. scrie limpede. am botezat casa. ba da poate. membrii familiei lui. cand spun. ma duc la familia cuiva. se poate intelege. si ca ma duc acasa la el

      Ștergere
    35. rectific membri(corect) in loc de membrii(gresit)

      Ștergere
    36. si de ce nu apare acest cuvant nicaieri in germana? macar sa apara cu aceasta semnificatie de familie in germana? de ce? ca nu este germana si oricum celelalte cuvinte ce le-am mai postat acelea toate nu au dubiu de traducere si exact ca in latina sunt cu aceeasi semnificatie

      Ștergere
    37. Stați să o lămurim pe îndelete pe asta cu casa și trecem și la restul. Deci acceptați într-un final ca nu e vorba de casă ci de oamenii care trăiesc în ea, adică definiția gadauka(ns). Da sau nu?

      Ștergere
    38. pai nu. este vorba de membrii familiei care locuiesc intr-o casa ca unde sa locuiasca altundeva. ca doar n-or locui in campul liber afara

      Ștergere
    39. rectific membri(corect) in loc de membrii(gresit). mai ales ca in vremurile de demult prin casa se intelegea familie. si pe tablitele de la sinaia apare caso si arimin si mandru daget au tradus in familie. este un text in care este scris. apare caso. si este tradus sa mearga toti la familiile lor. largirea sensului de caso prin atribuirea acestui cuvant si cladirii a fost introdus mai tarziu de antichitate si perioada gotilor

      Ștergere
    40. eu ti-am ps intrebarea. daca acest cuvant care chiar daca inseamna familie si n cladirea propriu zisa de ce macar cu acest sens de familie acest cuvant nu se gaseste in nici o limba germana veche. de ce? pai raspunsul deja oricum este mai sus prin cuvintele multe pe care le-am dat exemple ca nu se gasesc in germana veche si noua dar se gasesc in schimb in latina.

      Ștergere
    41. si mai adaug un cuvant din biblia gotica care se gaseste in romana dar nu se gaseste in germana veche si noua si anume cuvantul din biblia gotica midia-sweipains care inseamna potop, apa in cantitate mare si care este apropiat de romanescul apa

      Ștergere
    42. Bine, casă să fie că intelectul nu vă ajută mai mult. Deci dv.spuneți că românescul casă seamănă cu goticul kans?

      Ștergere
    43. eu zic? asta-i culmea. pai da se vede clar ca seamana. si cum suna

      Ștergere
    44. Nu asemănarea e culmea. Culmea e că se pare că habar nu aveți ce-i aia noțiunea de radical al cuvântului. Trebuie să comparați radicalele celor două cuvinte. Ia spuneți spre minunarea publicului care este radicalul de la kans și care de la casă.

      Ștergere
    45. asta cu radicalul este ceva foarte in ceata. asta este asa se merge pe posibilitate dar pronuntia si literele sunt foarte apropiate kans de casa si asta este nu posibilitate ci certitudine dupa cum se vede. si asta este cel mai important lucru

      Ștergere
    46. Lingvistică are reguli clare, aproape matematice. Nu puteți compara ce vreți dumneavoastră doar pentru că vă place cum seamănă. Trebuie să comparați radicalele cuvintelor. În cazul de față trebuie să comparați dauka cu cas. Vi se are că seamănă?

      Ștergere
    47. da aceasta terminatie de ce nu exista in germana veche si noua? tocmai asta este ca germana nu are atat de multe terminatii. si dupa cate vezi dauka are si el terminatia ka exact pronuntia de inceput pentru casa

      Ștergere
    48. si oricum mai sunt si celalalte cuvinte care ti le-am dat ca dovada ca limba gotica are cuvinte destul de multe ca in latina dar care nu se gasesc in germana. trebuiau sa se gaseasca si acelea daca era germana.

      Ștergere
    49. si dincolo pe celalalt blog spui de papalitate in legatura cu danemarca careia i-a pus numele de dacia si ca danezii au dus mai departe in anglia aceasta denumire. pai da papalitatea a pus numele dacia danemarcei in secolul XI pe cand anglo-saxonii(danezii) au plecat din danemarca cu foarte mult inainte de dioceza adica in secolul VI deci nu aveau cum sa duca cu ei danezii numele de dacia din cauza diocezei papalitatii care s-a infiintat cu mult, mult dupa plecare lor in anglia. dupa ce s-a format dioceza in secolul XI nu au mai plecat danezi in anglia

      Ștergere
    50. uita introdu pe google late roman spain and its cities pagina 205. si o sa vezi in partea de jos a paginii 205 ca scrie ce titulatura avea regele euric(ervig) in spania. scrie acolo ca avea titulatura: nunc tempore potentis euricii regis.

      Ștergere
    51. euric(ervig sau eruig) fiind rege al vizigotilor in spania.

      Ștergere
    52. uita introdu pe google late roman spain and its cities pagina 205. si o sa vezi in partea de jos a paginii 205 ca scrie ce titulatura avea regele euric(ervig) in spania. scrie acolo ca avea titulatura: nunc tempore potentis getarum euricii regis.

      Ștergere
    53. titulatura: nunc tempore potentis getarum euricii regis.

      Ștergere
    54. adica regele vizigot euric(aervig, eruig) avea titulatura de rege getarum

      Ștergere
    55. No bine, până aici a fost drumul nostru comun. Și bariera o reprezintă faptul că nu ai cunoștințe de gramatică de nivel de școală generală. Aia chiar nu mai vreau să te învăț. Nu ai habar ce înseamnă un radical sau un sufix, nu ai cum să înțelegi noțiuni mai elevate. Nu-i o rușine să fii prost e o rușine să rămâi așa.

      Ești un neșcolit, un needucat și un idiot. Și te mai și mândrești cu asta. Dacă ar vedea dacii cine se cred moștenitorii lor s-ar învârti în mormânt ca titirezul. Einstein cică o zis ceva de genul: „Doar universul și prostia sunt infinite în lumea asta. Iar de Univers nu sunt sigur.”

      Să nu ai habar de gramatică de școală generală dar să te ții bățos că deții adevărul istoric este de o penibilitate maximă. Așa să rămână pentru tine (dar numai pentru tine): goții or fost geți. O vreme m-am distrat dar de la faza cu radicalul și sufixul a început să-mi fie greață să discut cu tine și nu meriți să-mi pierd timpul cu tine pe internet unde nu există cărți în care sunt scrise lucruri negru pe alb, să-ți dau cu ele în cap.

      Iar dacă știi că ai greșit dar ai negat așa doar ca să arăți că poți nu-i o dovadă de nu știu ce șmecherie ci revenim la paragraful 2 al acestui comentariu.

      Ștergere
    56. eu ti-am mai dat un cuvant din biblia gotica midia-sweipains pentru potopul lui noe, deci apa in cantitate mare, in mijlocul apelor. in germana veche si noua nu este acest cuvant pentru apa in cantitate mare. dupa cate vezi sweipains este apropiat de apa in romana. sweipa foarte apropiat de apa bai schimba-ti scrierea la bloguri si pune adevarul. nu dupa cum este. ti-am dat dovezi. pune pe blogul tau adevarul si nu minti. nu pune minciuni pe blogurile tale. ca toate sunt exact invers fata de ce spui tu. daca esti normal ca oricum deja oricine intra aici si vede dovezile pe care le-am adus vede ca gresesti in postarile tale pe bloguri. vede ca nu stii istoria pai cum numai pentru mine sa ramana ca gotii au sunt geti dar tu nu esti intreg la minte. persistati voi tembelii cu minciunile in capl vostru in continuare ca persisitati de pomana

      Ștergere
    57. noi dacii va dam in cap voua latinomanilor si un suturi in fund sa zburati pana la roma si nu mai puneti altu picioru in tara

      Ștergere
    58. pai bineinteles ca alexe ii tampit ca acolo ii vorba de tracii care isi vindeau copiii si erau lenesi si nu e vorba de daci,geti. dacii, getii, tracii trei popoare diferite. herodot i-a bagat pe geti de un neam cu tracii deoarece getii erau amestecati cu tracii in bulgaria deci aproape de grecia lui si fiind amestecati au preluat unii de la altii obiceiuri si herodot a facut din doua popoare diferite la origine un singur neam. deci dacii, getii, tracii trei popoare diferite la origine. pe columna se vede grija dacilor pentru copiii lor cum isi tin copiii de mana, ii tin in brate

      Ștergere
    59. iordanes in getica sa nu pomeneste nici o singura data macar denumirea de trac ceea ce arata inca o data ca getii nu aveau nici o treaba cu tracii fiind popoare diferite la origine

      Ștergere
    60. in ardeal getii erau amestecati cu dacii. dacii erau din madai, getii erau din magog, tracii erau din tiras, taras.

      Ștergere
    61. @Velico, problema nu e credinta lui ca gotii erau geti. Sunt si altii care merg pe teza asta. E problema lor, dar e foarte importanta maniera de abordare. Cei care merg pe teza aceasta, cum spun, sunt total de acord ca limba din traducerea lui Ulfila e germanica "get-beget" si numai un delirant ar putea nega asta. Ceea ce spun ei insa este ca treaba cu acest Codex argenteus nu e asa de "cosera", ca "nu se stie" cum a aparut, ca e "asa-zis" datat din sec 6 (descoperirea fiind o copie dupa manuscrisul original) si ca doar calugarii germani l-au compus, combinand diverse limbi germanice (vandala, burgunda etc...) si -au servit drept document vechi descoperit. Oricat de controversata ar fi ideea asta, macar pornesti din alta perspectiva...adica gotii erau geto-daci, dar altii le-au atribuit prin acel codex o alta limba.

      Teroria lui Cristi Nagy e ca acel Codex argenteus e Limba dacilor (ma rog, mai nou putin nuantat, ca pina acum la el getii si dacii erau chestii diferite), care ramanad si neschimbata, neromanizata, ne-nimic, nu e alta decat rom^na veche. Adica, ar zice el, e limba pe care o vorbim noi acum, doar ca o tzara mai arhaizata. Ati remarcat poate acu recent, pe alt articol, cum se cacaie el acuma sa convinga pe nush' cine ca suedeza seamana cu rom^na.

      Ca el habar nu are ce-i ala radical sau sufix, asta am vazut demult, culmea ca are pretentia si ca foloseste dictionarul lui Köbler, care da mura in gura cuvintele despartite si arata cum din acelasi radical formeaza familia cuvantului respectiv. Chiar mergand pe urechismele lui si pe potrivelile sale ca "sa-i iasa cumva", pentru ce ar prefera sa asemene rom^nescul "casa" cu "kans" si nu cu lat. casa (pentru casa mica, coliba) e un mister. De ce i-a puscat prin cap sa asemene "apa" cu "sweipan" si nu cu "aqua" sau macar forme prelatine date de Duridanov, gen "apa", "aba" etc, iarasi mister.

      Pe scurt, una e sa spui (daca tot crezi in teoria identitatii gotilor cu getii) ca nu crezi ca limba din codex argenteus era limba reala a gotilor, si atunci te apuci sa combati germanismul lor si sa marsezi pe dacismul acestora si alta e sa spui ca limba din codex e rom^na arhaica. Sa mai spui si ca (intr-o anumita locatie/forum) ca cuvinte precum "schafen, laufen, betragen" sunt cuvinte getice. Delir unic pe mapamond.

      Si da, ati remarcat absolut exceptional eroarea lui de despartire a numelui "köblergerhard" . Exceptional. Se aplica perfect despartirilor si deductiilor facute de el.




      @Cazare Slanic Prahova
      Cred ca e vorba de intalnirea mea si a inca unui partener de discutie cu Cristi pe un film de-al lui Roxin (ceva gen "De ce Rom^nia nu se cheama Dacia"). Acolo propaga aceleasi idei, drept care am facut o lista cu "asemanarile" gasite de el intre Codex si placile de la Sinaia. Celalalt, colegul, il lua pe partea de istorie si pe aiureala lui cu magog si tyras, adica amestecarea unor legende din biblie cu istoria documentata, pentru a-i rupe pe geti de traci. In final, cand a cazut din ridicol in ridicol, ne-a blagoslovit pe amandoi cu epitete, iar de mine a zis ca-s ungur vandut. Nostim cum Cristi Nagy ma acuza pe mine ca sunt ungur.

      Sau poate e vorba de alta discutie, cu altcineva, nu-i exclus, ca nu m-ar mira sa le mai fi sarit si la altii delirismul lui.

      Ștergere
    62. pentru ca aqua nu are litera P ca si apă si ca si sweipa. bai prostanacule

      Ștergere
    63. @Sorin: Matei Cristi precum și majoritatea covârșitoare a dacomanilor sunt în primul rând niște ipocriți. Tot spun de greșelile altora, dar cel puțin în cazul lui Matei Cristi, i-am demonstrat cu propriile informații 3 greșeli grave pe care nu a avut demnitatea să le recunoască nici în ruptul capului:
      - gadaukans
      - köblergerhard
      - citatul cu Traian

      Nu-i o rușine să fii prost. E o rușine să rămâi așa și să mai și semnalizezi. Așa cum mortul nu e conștient că e mort la fel nici prostul. Cum să discuți cu un asemenea personaj? Cum să accepți de la un asemenea personaj sesizarea unei presupuse erori? Când o să aibă onoarea să-și recunoască greșelile, poate va ieși din derizoriu și se va discuta civilizat cu el și alții ca el.

      Ștergere
    64. bai latinomanule tu faci caz de gadaukans si de citatul cu traian da tu latinomanule care spui aici plin de minciuni ce sa spuna omul de tine? raspunde mai. dupa ce ca minti aici intruna precum respiri inca tu vii si comentezi. vezi paiul din ochiul altuia dar barna din cohiul tau nu vrei sa o repari. asa-i? asa sunteti voi latinomanii. capete seci. bai imbecilule. las ca am fost si ma mai dus eu la licee si sa stii ca elevii au fost deosebit de receptivi si au si vazut acele verbe in lituaniana, letona ,gotica si acele cuvinte in suedeza, poloneza, lituaniana, letona,gotica si au vazut eroarea voastra a latinomanilor. vai de viata voastra. s-a incheiat cu voi mai.

      Ștergere
    65. Mulțumesc că mă ajutați din nou să demonstrez că am dreptate: sunteți un ipocrit! Adică presupusele greșeli ale altora ar însemna totul pe când ale dv. nimic. Până nu vi le asumați sunteți un biet ipocrit lipsit de onoare și atât.

      În al doilea rând sunteți total lipsit de bun simț.

      Și a treia caracteristică a dacomanilor o prezentați genial: lipsa de cultură.

      Ștergere
    66. @Velico

      Nu putem compara nici chiar un dacoman/dacopat cu Cristi. N-am vazut vreun dacoman/dacopat, unul singur de samanta sa spuna ca limba din traducerea lui Ulfila e limba dacilor si stra-rom^na. Tipul asta e doar bolnav.

      @Cristi

      "las ca am fost si ma mai dus eu la licee si sa stii ca elevii au fost deosebit de receptivi si au si vazut acele verbe in lituaniana, letona ,gotica si acele cuvinte in suedeza, poloneza, lituaniana, letona,gotica si au vazut eroarea voastra a latinomanilor."

      Si cand te-ai trezit, ai cazut din pat, asa-i?

      Ștergere
    67. @Velico

      "dar cel puțin în cazul lui Matei Cristi, i-am demonstrat cu propriile informații 3 greșeli grave pe care nu a avut demnitatea să le recunoască nici în ruptul capului:"

      omul asta nu are "greseli" (l-am intalnit nu aici pe blog prima data). Se poate spune asa despre o persoana care are o minima coerenta, dar in aceasta coerenta se strecoara si erori. Tipul e un delir cap-coada. "Asemanarile" si teoriile lui nu le poti prezenta cuiva ca om normal la cap nici dupa 10 tzuici mari baute la foc automat. Sa vorbesti de "greseli" la el e ca si cum ai vorbi de probleme de temperament si "suspiciune de inclinatii spre violenta" la Jack the Ripper. Nu ai ce greseli sa-i cauti, ca nu are nimica bun...nici in gandire, nici in metoda de lucru (daca se poate numi asa ce practica el), nici in nivelul de pregatire (nici macar de scoala generala absolvita), cultura etc. La cata ignoranta si autosuficienta zace in el, nu-i de mirare ca nu are cum sa-si dea seama.
      Iacata-l aici ce se screme sa arate...ca rom^na seamana cu suedeza. Pana si pe cei mai dacopati dintre dacopati ii face de ras. Nici chiar Roxin nu-i publica comentariile (nu erau vizibile decat la notificari, nu si pe pagina normala de commenturi).

      Parerea mea e ca din momentul asta e cel mai bine de ignorat si lasat sa viseze la "descoperirile" lui. N-ai cum sa-l vindeci.

      .

      Ștergere
    68. eu am scris de HABAM NOI AVEM bai prostanacule. nici nu esti atent la ce-ti spn bai pulica bleaga.si tu vii si scrii de forma fixa HABAN. ce iti scriu eu si ce raspunzi tu. fraiere. cu totul altceva. ba prost mai esti ma. orice om normal te vede pe tine ce faci mai prostule ca nu esti intreg la minte nici macar nu esti atent la ce ti se scrie bai fraiere. eu am scris ca in gotica NOI AVEM este HABAM exact cu M ca si in română ceea ce in germana nu gasesti. acuma pricepi? magarule. introdu pe google translate loaf in engleza si o sa vezi ca in suedeza o sa-ti dea LIMPA dar este si forma LIMPAN. ai priceput? magarule. na baga pe google translate in engleza loaf si in suedeza o sa-ti dea LIMPA pune mana ba si asa sa faci prostanacule. orice om normal si elevii de la scoala te rad mai imbecilule cand te aud ca spui ca TIGIUS nu are nimic cu ZECI. te rad elevii mai fraiere ca sunt inteligenti esti de rasul curcilor

      Ștergere
    69. le fel HABAI in gotica este TU AI se termina cu AI ca si in română bai handicapatule. ca esti prost de bubui. orice om corect te vede ca minti ca un tampit si treci peste lucruri care nu-ti convin tie si raspunzi altceva.

      Ștergere
    70. nici macar atata nu stii bai turle sorin papagalule ca la paine se spune si loaf in engleza nu doar bread

      Ștergere
    71. :)) „loaf” nu înseamnă „pâine” în engleză. vorba lui Sorin: „delir”!

      @Sorin: mă gândesc să pun motto la blogul de față. sper că îmi permiteți să folosesc expresia dv.: „Să vorbești de "greseli" la un dacoman e ca și cum ai vorbi de probleme de temperament și "suspiciune de inclinații spre violență" la Jack the Ripper.” :))

      Ștergere
    72. "eu am scris de HABAM NOI AVEM "

      si asta e asemanarea pe care o cauti tu intre "haban" si "a avea"? Delir

      "le fel HABAI in gotica este TU AI"

      ai pe dracu, e "þu habais" (nu ca ar insemna mare lucru dpdv comparativ). Tai si tu litere ca sa iasa (oricum, paralela ar fi de kkt). Ce spui tu e imperativul (dar sigur n-ai habar nici ce e ala).

      " introdu pe google translate LOAF in engleza si o sa vezi ca in suedeza o sa-ti dea LIMPA dar este si forma LIMPAN."

      Asa se intampla cand nivelul cunostintelor si nivelul de studiu nu trece de "dau pe google translate si cu asta se cheama ca am facut studiu". O zecime de semidoct e savant pe langa tine. "Loaf" NU se refera la paine ca aliment ci e o forma (de aspect) specifica de a face painea, adica aceea rotunda:

      https://en.wikipedia.org/wiki/Loaf

      "A loaf is a SHAPE, usually rounded or oblong, mass of FOOD." (este o FORMA, de obicei rorunda sau alungita, Adica si alte alimente pot avea denumirea de "LOAF". Ai auzit de MEATLOAF?

      https://en.wikipedia.org/wiki/Meatloaf

      Nemtii au LAIB
      https://de.wikipedia.org/wiki/Laib

      "Mit Laib bezeichnet man im Allgemeinen eine runde, teilweise auch ovale FORM von BROT oder KÄSE. Der Durchmesser eines solchen Laibes reicht von etwa 30 cm bis 60 cm, die Höhe beträgt zwischen 10 und 20 cm."

      Deci, cum vezi este FORMA in primul rand, apoi cel mult o particularitate de reteta, notiune aplicabila si pentru paine, si pentru branza si pentru preparate de carne.

      No, fix asa e si cu LIMPA, adica suedezii dau denumirea asta unei anumite forme (de aspect) a painii ori unei anumite retete de paine, cum zice rom^nul "franzela" sau "alba cu cartofi" ori "graham".

      https://en.wiktionary.org/wiki/limpa

      https://en.wiktionary.org/wiki/rye_bread

      http://www.food.com/recipe/swedish-limpa-bread-502725

      http://www.kingarthurflour.com/recipes/swedish-limpa-recipe

      Cam asa cum noi spunem "cartofi", iar daca ii prajim/facem pai spunem "cartofi prajiti" sau "cartofi pai", iar englezul spune "chips" sau "fries".

      Per total, din nou delir. Te chinui sa arati ca rom^na seamana cu suedeza.

      @ Velico, puteti sa-l folositi linistit. Dar inca o data trebuie sa specific ca acest Cristi este un mic submultiplu chiar si pentru un dacoman/dacopat. Cu toate carentele, dacomanul pe langa Cristi e cam ca si hectarul pe langa metrul patrat.

      Ștergere
    73. corectie (sau mai bine spus completare: "Loaf" NU se refera la paine ca aliment ci e o forma (de aspect) specifica de a face painea, adica aceea rotunda ori alungita. Se aplica si pentru alte genuri de alimente, nu numai paine (branzeturi, preparate din carne).

      Ștergere
    74. nu-i adevart mincinosule. cauta pe linguee engleza. franceza si o sa vezi ca peste tot pentru LIMPA, LIMPAN da doar bread ca si traducere si nimic altceva.uita-te la LIMPAN pe google asa scrie pe painea suedeza impachetata mai handicapatule.

      Ștergere
    75. Nimeni care a studiat engleza măcar în generală nu ar fi făcut greșeala asta, deoarece ar fi trebuit să audă de expresia: „loaf of bread”. Adică în traducerea lui Matei Cristi ar veni „pâine de pâine”. Ceea ce este valabil doar în cazul unui „cocălar”. Sau Meatloaf care tot în traducerea sa ar veni „carne de pâine”. În rest, așa cum ați detaliat, „loaf” poate semnifica „franzelă”, „halcă”, „bucătoi” etc. Îl așteptăm acum pe Matei Cristi să ne derive toate aceste cuvinte din suedeză.

      Ștergere
    76. pai prin loaf se inteleg paine. e ca si cand spui ca loaf inseamna sa si capatana. este exact acelasi lucru cand ii spui cuiva. ma duc sa imi cumpar o capatana. se intelege omul acela? se uimeste si te intreaba ce capatana. dar cand spui ma duc sa-mi cumpar o varza. intelege. asa este si cu loaf prin loaf se inteleg in primul rand paine. si in gotica hlaif care se vede ca este foarte apropiat de loaf inseamna paine si hlaif in biblia gotica. hlaif loaf

      Ștergere
    77. daca ar fi halca atunci pe traducerea linguee engleza, frannceza ar da traducerea de bucata dar peste tot pentru limpan in suedeza da traducerea de bread si daca dai din română limpa o sa-ti dea peste tot paine si nicaieri bucata de altceva.

      Ștergere
    78. @Velico, se pare ca omul e de nevindecat. "Studiul" lui e doar la nivel de "google translate", care de cele mai multe ori da gherle, nu poate diferentia cazuri particulare (vezi limpa...forma de paine sau reteta specifica de paine vs , cum spuneam, "franzela", "graham" etc. Este exact si cazul nemtilor cu Laib

      https://de.wikipedia.org/wiki/Laib

      si asta o stiu din practica de zi cu zi. Neamtul cere laib exact cum rom^nul ar cere "alba cu cartofi" sau "graham". Strainul nu va sti ce e aia, pina devine familial cu termenii. Va intreba "dar ce e grahamul?, rom^nul explicandu-i ca e PAINE de secara. Deci ca sa-i explici ce e, te duci la UNICUL termen care defineste painea ca aliment, adica "PAINE de..." sau PAINE cu...." sau PAINE in forma de...." (cum i-am spune noi de exemplu "impletita" sau "colac".

      La fel il vei intreba tu ca strain pe neamt ce-i aia Laib si el iti va spune fix ce e aici:

      "eine runde, teilweise auch ovale Form von Brot oder Käse". Deci cand iti spune ca poate fi tot un fel de paine, tot cuvantul clasic uzual, "Brot" va folosi. Fix asa face si suedezul, Limpa e un soi de BRÖD, de o anumita forma si reteta. Pe aia si poate scrie LIMPA pe care se screme Cristi sa-l tot aduca, doar pe aia, asa cum ar scrie "graham" pe painea noastra de secara. Cuvantul primar, de baza, pentru termenul general de paine ca aliment este, evident:

      http://en.bab.la/dictionary/english-swedish/bread

      sau

      http://online.ectaco.com/main.jsp;jsessionid=bc306a7e1fef5a542458?do=e-services-dictionaries-word_translate1&direction=1&status=translate&lang1=23&lang2=sv&source=bread

      sau

      http://www.ord.se/oversattning/engelska/?s=bread&l=ENGSVE

      Cristi nu stie rom^neste, ce va asteptati la engleza sau germana (nu mai vb de suedeza) care trece de nivelul de "da pe google translate). S-a observat cum are si obiceiul de a trimite dupa cai verzi pe pereti, niciodata nu indica un link exact care sa-i confirme afirmatiile. O singura data a facut-o, cu acel gadaukans in Corinteni, si s-a dovedit ca e o gherla din partea lui. Nici macar la sofisme nu se pricepe, cer si alea o oarecare finete.

      Bun, eu din momentul asta nu-i mai raspund direct, n-are rost, e un elev de clasa a 4-a care nu vrea sa invete si insista sa ramana repetent...asta e nivelul lui.

      Ștergere
    79. Doresc ca si consideratie generala, pentru altii care or mai citi pe aici, sa ma refer la un aspect intersant:

      E vorba de acel TIGJUS (cu "J", nu TIGIUS, cum spune Cristi).

      Nu insist la diferenta totala fata de "ZECE respectiv ZECI" ci ar fi un alt aspect interesant aici de vazut. Folosirea lui TIGJUS pentru formarea numeralelor de la 20 la 100 este foarte caracteristic germanica.

      Odata gotii au "taihun" pentru zece, (vezi Köbler ), nu este perfect clara forma la plural, bineinteles, transliterat (litere latine). Germana are "zehn", respectiv pluralul "zehnen", engleza are ten, plural "tens" .

      Rom^na are "zece", plural "zeci". Observam ca si pentru a desemna zeci de lucruri, dar si pentru a construi numere de la 20 la 100, folosim exact acelasi cuvant "zece" la forma plural (zeci de oameni, zeci de case, dar si (doua)zeci, (trei)zeci etc).

      Este ceea ce nu se intampla in gotica, pentru ca in numerale nu vor fi de forma "twai taihun", ci "twai togjus" "threis tigjus" etc (o forma diferita care defineste "zecile".

      Identic constructiv, neamtul nu foloseste acel "zehnen" in numeralele in cauza, deci nu va spune "(vier)zehnen" (pentru patruzeci) ci "(vier)zig" , mai departe "(fünf)zig", "(sech)zig" etc. Numarul 20 prezinta o particularitate ("zwanzig", nu "zweizig"), precum si in engleza exista "twenty" nu "twoty". Identic constructiv insa, nici englaza nu foloseste acel "tens", prin care desemneaza zeci de obiecte, ci "ty". Astfel are "(thir)ty" apoi "(for)ty", "(fif)ty", apoi "(six)ty" samd, nicidecum (thir)tens", "(fur)tens"..."(six)tens etc.

      Ștergere
    80. corectie pentru penultimul alineat; twai tigjus (greseala fusese togjus)

      Ștergere
    81. Două întrebări adresate marelui Matei Cristi:
      1.Cum se traduce meatloaf?
      2.De unde zic englezii că provine loaf?

      La care se adaugă eterna întrebare la care etern aștept răspuns: unde este citatul cu Traian?

      Ștergere
    82. orice forma de paine ar fi este tot PAINE asa ca poti sa te dai de pereti ca stiu ca nu-ti convine ca asa esti tu cap sec platit ca nu eu am spus-o ci este scris in linguee dictionar unde peste tot unde este scris in suedeza LIMPA, LIPAN, LIMPORNA apare in engleza scris bread. simplu. peste USMERNAN la fel ai trecut care se traduce in biblia gotica exact strabate, A MERGE. idiotule. hai cu mine pe la scoli sa te rada elevii la care ma duc handicapatule. vii? nu este cum ar fi graham pentru ca graham inseamna fel de faina si se specifica pe langa paine. ori pe acel pachet scrie doar LIMPAN nu BROD LIMPAN ca asa trebuie sa scrie paine graham si trebuia sa scrie BROD LIMPAN daca LIMPAN era doar ceva ca si graham. papagalule. eu spun doar ma cacatule ca este paine. cacat pe bat asta esti tu bai cacatule. prost de bubui esti tu esti un "om" terimnat. nici dracu nu te ia si nu va ia in seama pe voi doi. ca sa discuti cu cineva normal asta inseamna sa nu fie ignorant. iar eu ma pis pe ignoranta voastra. tu ramai doar aici pe bloguri cacatule eu in schimb ma duc la scoli si elevii sunt deosebit de incantati pentru ca vad adevarul ba pulica bleaga.

      Ștergere
    83. @Velico,

      propunerea mea ar fi de genul "don't feed the troll anymore", nici macar daca trollul crede cu adevarat in ceea ce spune (ca ce face el aici si ce a facut peste tot, cu sau fara voie e de nivel de trolling). El continua in maniera lui...."sa dai pe google translate", vorbeste de dictionare, dar nu da un pui de link (cum am facut eu) sa ne arate ca mai sustine cineva ce spune el. Chiar si de dragul discutiei, incearca sa strecoare "paralele" gen "loaf", "limpan", "laib" versus "paine" (pâne, pe taraneste) in detrimentul latinului "pane-panem". Ori macar daca esti chitit neaparat sa combati provenienta din latina a cuvantului, iei barem teoria lui Vinereanu

      "Acest radical este atestat si în mesapică,
      un dialect illiric vorbit în sud-estul peninsulei italice;
      cf. messap. πανός „pâine” (Walde, II, 246), precum si
      în v.ir. ain-chas „cos de pâine” (v.ir. ain < proto-celt.
      *pan), gr. (thess.) πανέιος (hidr.) < pan-on-es, illir.
      Pannonia < *pan-on-es (cf. Walde, II, 246). Walde
      consideră că *pan-on-es ar însemna „der
      schwellenden Leute”. Prin urmare, acest cuvânt illiric
      ori geto-dacic provine de la un radical PIE *pan „a se
      umfla” (Walde), ca si gr. πάν „tot, întreg”. În schimb,
      după Walde-Pokorny, lat. panis si messap. πανός
      provin din PIE *pa- „a hrăni” (IEW; 787), ipoteză
      mult mai plauzibilă."

      Din dictionarul dumnealui. Tipul aici de fata nu-si poate pune problema cum in vechea limba a dacilor ar fi putut exista radicalul indo-european PAN (gasit de altfel in mod perfect in latina), ca apoi, misterios sa ajunga tot la daci (din moment ce erau goti, nu?) "hlaif" (???!! care dracu e asemanarea intre HLAIF si PAINE??!!), ca apoi sa ne intoarcem la radicalul IE. Dar e greu, face carcei pe creier daca se gandeste la asa ceva.

      Uite-l acolo...leaga USMERNAN de A MERGE (ca lat. MERGERE nu-i bun la el). Nici macar, din nou ipoteza lui Vinereanu (radical vechi IE, ex sansktitul "marga" ori forma "mergon"). Dar din nou, dacii or fi folosit un radical de genul, dupa care, pe vremea lui Ulfila au transformat complet cuvantul in "usmernan", ca apoi sa revina la "merge"...dăăăăăă!

      Vrea sa arate acu' ca rom^na seamana cu suedeza, sustinea (cum spunea si altcineva pe aici) ca singurele neologisme in rom^na is dupa '90 englezismele...le-am dat naibii si de frantuzisme...pun pariu ca si "consoana", "coloana", "convoca", provoca, jurnal etc sunt in biblia gotica :))). Trebuie sa fie ceva de forma HLABAITOWAHNAIULLITHWEIPAN....observati literele comune U, A, O si L...nu mai exista dubii ca de aici vin toate.
      De asemenea, dupa modul in care ii cedeaza nervii si injura, se vede clar cata "recunoastere" are. Eu o stiu bine. Si-a luat suturi peste tot, recurgand cateodata (cazul unui forum, unde sustinea ca schaffen, laufen, betragen sunt cuvinte getice) la a-si face o user cloner care sa-i de adreptate. Nici Roxin nu-i publica comentariile pe filmul de pe YouTube pe unde l-am gasit. Alea erau de vazut doar la notificari, dar nu se vedeau pe pagina propriu-zisa. A vazut elevi de licee tot asa cum a vorbit cu Gabriel Gheorghe (se pare ca si-a luat-o si de la el).

      In fine, asta a fost o ultima remarca, sa stiti cat mai bine cine e.

      Ștergere
    84. @Velico
      In alta ordine de idei, ati parcurs dictionarul etimologic al lui M. Vinereanu? Ce parere aveti de el? Eu sunt convins ca e un erudit, un om caracterizat de multa disciplina in studiu si concluziile dumnealui sunt de luat in seama. Am insa senzatia ca in multe locuri/cazuri din acel dictionar a cazut in extrema cealalta. Vreau sa spun, ideea de baza a dumnealui a fost sa arate ca nu tot ce seamana (chiar bine) cu latina, neaparat provine de acolo, neexistand posibilitatea unui fond pre-latin, mai vechi deci si poate la fel de asemanator. Este treaba colegilor de breasla sa studieze detaliile. Aluneca dupa parerea mea la capatul negativismului, cautand sa desfiinteze si cazuri mult prea evidente (sa-i zicem, un soi de exces de zel, prins prea tare de val).

      Fara legatura directa cu lucrarea, am dat de un comentariu intr-un anume articol pe anume blog, acel comentariu fiind exact in spiritul podului de la Drobeta. Anume ca statuile de daci de la Roma ar fi fost facute de daci si luate de Romani doar ca prada de razboi. Nu are rost sa comentam prea mult (specificul artei sculpturale romane, lipsa totala a precedentelor dace...statui de orice fel executate vreodata de daci etc.). Imensa mea surprindere a fost sa-l vad pe d-l Vinereanu ca subscrie la Idee, sub o mega-puerila deductie logica "de ce sa fi facut romanii statuile de daci atat de mari...de ca. 3m?". Chestia m-a cam pus pe ganduri privitor la obiectivitatea cu care ar privi in general subiectele daci, romani, istoria antica rom^neasca etc.

      In fine,a fost o divagatie, ce parere aveti de dictionarul d-lui?

      Ștergere
    85. corectie la primul paragraf: Vreau sa spun, ideea de baza a dumnealui a fost sa arate ca nu tot ce seamana (chiar bine) cu latina, neaparat provine de acolo, fiind probabil gresit a nu se lua in calcul posibilitatea unui fond pre-latin, mai vechi deci si poate la fel de asemanator. Pe scurt, ca fondul autohton (substrat) ar fi mai mare decat s-ar credea la data actuala.

      Cum spun, cu detaliile dezbaterii sunt responsabili colegii de breasla (nu neaparat numai rom^ni).

      Ștergere
    86. Referitor la dicționarul dlui Vinereanu, sunt sigur că are și unele idei bune. Am răsfoit cartea dumnealui și are erori mult mai multe decât lucuri bune. Dacă mă întrebați ce anume, nu aș putea să vă spun exact că este foarte mult de-atunci și pe de altă parte nu sunt lingvist de profesie, deci nu mă bag prea adânc în problemă. Am rămas însă cu impresia generală că dlui Vinereanu îi lipsește spiritul științific și că este o carte pe care nu te poți baza în nici un caz, chiar dacă ai putea găsi ici-colo lucruri interesante. Dar alt lucru pe care doresc să-l evit în această discuție și care este una din marile greșeli ale dacomanilor este tragerea unei concluzii generale pe informații punctuale. Adică pentru o concluzie exactă asupra cărții ar trebui un studiu în detaliu și un fel de statistică greșeli/informații corecte. Dar sunt sigur că nimeni nu-și va pierde timpul cu așa ceva.

      Ștergere
  24. Pentru Cristi:

    "1

    12 : ik im Pawlus, iþ ik Apaullons, iþ ik Kefins, iþ ik Xristaus. 13 : disdailiþs ist Xristus? ibai Pawlus ushramiþs warþ in izwara, aiþþau in namin Pawlus daupidai weseiþ? 14 : awiliudo guda ei ainnohun izwara ni daupida niba Krispu jah Gaïu, 15 : ei ƕas ni qiþai þatei in meinamma namin daupidedjau. 16 : ik daupida auk jaþ~þans Staifanaus gadaukans; þata anþar ni wait ei ainnohun daupidedjau. 17 : niþ~þan insandida mik Xristus daupjan, ak wailamerjan; ni in snutrein waurdis, ei ni galga Xristaus. 18 : unte þata waurd galgins þaim fralusnandam dwaliþa ist, iþ þaim ganisandam mahts gudis ist. 19 : gameliþ ist auk: fraqistja snutrein þize snutrane jah frodein þize frodane uskiusa. 20 : ƕar handugs? ƕar bokareis? ƕar sokareis þis aiwis? nih dwala gatawida guþ handugein þis fairƕaus? 21 : unte auk in handugein gudis ni ufkunnaida sa fairƕus þairh handugein guþ, galeikaida guda þairh þo dwaliþa þizos wailamereinais ganasjan þans galaubjandans. 22 : unte Iudaieis taikne bidjand, iþ Krekos handugein sokjand; 23 : iþ weis merjam Iesu ushramidana, Iudaium gamarzein, iþ þiudom dwaliþa; 24 : iþ þaim galaþodam Iudaie jah þiudo Xristu, gudis maht jah gudis handugein. 25 : unte so dwaliþa gudis handugo mannam "

    Corinteni 1:16, textul pe care matale l-ai indicat. Redau ca "zoom" 16-le:

    "16 : ik daupida auk jaþ~þans Staifanaus gadaukans; þata anþar ni wait ei ainnohun daupidedjau."

    link aici: http://wulfila.verbix.com/book/AndieKorintherI.html

    So, unde sufletu' lui Avram Iancu vezi tu acel "gadaukans" despartit asa cum iti trazneste tie (adica "gadau-kans"), si nu ca si cuvant intreg, nedespartit. Adica ce te-a intrebat si Velico, de ce vorbesti de lucruri care nu exista? De ce propagi minciuni, spunand ca singura data cand apare acest cuvant este in textul indicat de tine si e sub forma "gadau-kans"? Ti-l pusese (citatul) la dispozitie si Velico. Cum naiba ai stomac sa minti cu textul in fata? Te uiti la elefant si pretinzi ca-i camila?

    http://www.koeblergerhard.de/got/got_g.html

    uita-te in capul listei de cuvinte si vezi ce-i cu particula "ga".

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

      Ștergere
    2. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

      Ștergere